8 definiții pentru minia
Explicative DEX
minia vt [At: DL / P: ~ni-a / Pzi: ~iez / E: it miniare] (Rar) A ilustra cu miniaturi (6).
MINIA, miniez, vb. I. Tranz. (Rar) A ilustra ceva cu miniaturi. Manuscris miniat cu dibăcie. – Pronunțat: -ni-a.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
MINIA, miniez, vb. I. tr. A ilustra cu miniaturi. (din it. miniare)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de tavi
- acțiuni
Ortografice DOOM
minia (a ~) (rar) (desp. -ni-a) vb., ind. prez. 1 sg. miniez (desp. -ni-ez), 3 miniază, 1 pl. miniem; conj. prez. 1 sg. să miniez, 3 să minieze; ger. miniind (desp. -ni-ind)
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
minia (a ~) (rar) (-ni-a) vb., ind. prez. 3 miniază, 1 pl. miniem (-ni-em); conj. prez. 3 să minieze; ger. miniind (-ni-ind)
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
minia vb. (sil. -ni-a), ind. prez. 3 sg. miniază, 1 pl. miniem (sil. -ni-em); conj. prez. 3 sg. și pl. minieze; ger. miniind (sil. -ni-ind)
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Enciclopedice
Minia = Minyas.
- sursa: Mitologic (1969)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Tezaur
MINIÁ vb. I. Tranz. (Rar) A ceva cu miniaturi (2). Cf. DL, DM. - Pronunțat: -ni-a. – Prez. ind. miniez.. – Din it. miniare.
- sursa: DLR (1913-2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
- silabație: mi-ni-a
verb (VT211) Surse flexiune: DOR | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | ||
(a)
|
|
|
| singular | plural | ||
|
| ||||||
numărul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult ca perfect | |
singular | I (eu) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (tu) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (el, ea) |
| (să)
|
|
|
| ||
plural | I (noi) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (voi) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (ei, ele) |
| (să)
|
|
|
|
minia, miniezverb
- 1. A ilustra ceva cu miniaturi. DLRLC MDN '00
- Manuscris miniat cu dibăcie. DLRLC
-
etimologie:
- miniare MDN '00