18 definiții pentru ghiorlan

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

GHIORLAN, ghiorlani, s. m. (Reg.) Țopârlan, bădăran. – Probabil de la ghiorăi.

ghiorlan2 sm [At: PĂSCULESCU, L. P. 257 / V: gher~, ghir~ / Pl: ~i / E: nct] (Pop) Șobolan Cf colțan.

ghiorlan1 sm [At: ALECSANDRI, T. 599 / V: gher~ / Pl: ~i / E: ghiorăi] (Fam) 1 (Mol) Bădăran. 2 (Mun) Om mâncăcios Si: mâncău, (reg) borlan, folte, găman. 3 (Îrg; îe) Pân' la anu și ~u Se zice despre femeile care au rămas însărcinate îndată după căsătorie.

GHIORLAN, ghiorlani, s. m. (Reg. și fam.) Țopârlan, bădăran. – Probabil de la ghiorăi.

GHIORLAN, ghiorlani, s. m. (Mold.; în limbajul claselor dominante din trecut, spre a marca deosebirea de condiție socială) Țopîrlan, bădăran, țărănoi. Auzi, obrăznicie?... un ghiorlan, c-un petec de pămînt, și uite ce gură face alăturea cu mine! CREANGĂ, A. 155. Florico?... Florico!... parc-aș fi de-o samă cu dînsu!... Da cucoană Florică nu poți să zici, ghiorlane? ALECSANDRI, T. 921.

GHIORLAN ~i m. depr. fam. Persoană cu apucături grosolane, lipsită de educație; bădăran; țopârlan; necioplit; mitocan; mârlan; tolomac. /Din reg. a ghiorăi

ghiorlan m. Mold. bădăran, mojic: un ghiorlan cu un petec de pământ CR. [Lit. șobolan (v. gherlan)].

ghĭorlán și (Arg.) gherlán m. (rus. gorlán, a. î., d. gorlánitĭ, a răcni, górlo, gîtlej. V. gîrlă. Cp. cu bădăran și mîrlan). 1) Iron. Mojic, țopîrlan (V. golan și ghĭogar). 2) (pin aluz. la glas). Chițcan, guzgan (popondoc ș. a.), numit și gorlan (Munt. est), gurlan (Mold. sud), ghirlan (Dobr.) și gherlan (Olt. Izv. Sept. 1923, 22).

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

ghiorlan (reg.) (desp. ghior-) s. m., pl. ghiorlani

ghiorlan (reg.) (ghior-) s. m., pl. ghiorlani

ghiorlan s. m. (sil. ghior-), pl. ghiorlani

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

GHIORLAN adj., s. v. bădăran, grosolan, mitocan, mârlan, mârlănoi, mocofan, mojic, necivilizat, nepoliticos, ordinar, țărănoi, țoapă, țopârlan, vulgar.

ghiorlan adj., s. v. BĂDĂRAN. GROSOLAN. MITOCAN. MÎRLAN. MÎRLĂNOI. MOCOFAN. MOJIC. NECIVILIZAT. NEPOLITICOS. ORDINAR. ȚĂRĂNOI. ȚOAPĂ. ȚOPÎRLAN. VULGAR.

Dicționare specializate

Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.

ghiorlan (gherlan), ghiorlani, s.m. (reg. și fam.) 1. țopârlan, golan, mojic, bădăran. 2. guzgan, chițcan, șobolan.

Intrare: ghiorlan
  • silabație: ghior-lan info
substantiv masculin (M1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • ghiorlan
  • ghiorlanul
  • ghiorlanu‑
plural
  • ghiorlani
  • ghiorlanii
genitiv-dativ singular
  • ghiorlan
  • ghiorlanului
plural
  • ghiorlani
  • ghiorlanilor
vocativ singular
  • ghiorlanule
  • ghiorlane
plural
  • ghiorlanilor
ghirlan
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

ghiorlan, ghiorlanisubstantiv masculin

  • 1. regional Bădăran, țopârlan, țărănoi. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Auzi, obrăznicie?... un ghiorlan, c-un petec de pămînt, și uite ce gură face alăturea cu mine! CREANGĂ, A. 155. DLRLC
    • format_quote Florico?... Florico!... parc-aș fi de-o samă cu dînsu!... Da cucoană Florică nu poți să zici, ghiorlane? ALECSANDRI, T. 921. DLRLC
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.