ANGLICISM s.n. (Lingv.) Expresie proprie limbii engleze; cuvînt de origine engleză, împrumutat de o altă limbă, încă neintegrat în aceasta. [Pl. -me. / < fr. anglicisme].

anglicism s. n., pl. anglicisme

anglicism sn [At: DA ms / Pl: ~e / E: fr anglicisme] 1 Expresie proprie limbii engleze. 2 Cuvânt de origine engleză împrumutat de o altă limbă și integrat în aceasta.

ANGLICISM s. n. (< fr. anglicisme, cf. lat. anglicus): 1. cuvânt sau expresie proprie englezei britanice. Sunt a. următorii termeni: flat („apartament”), centre („centru”), colour („culoare”), hello! („bună!”), jug („cană”, „urcior”), pig („porc”), underdone („nefript”) etc., luați în raport cu americanismele corespunzătoare apartment, center, color, hi!, pitchen, rare și hag. 2. cuvânt sau expresie din engleza britanică pătrunsă într-o altă limbă și neintegrat(ă) în aceasta. Astfel sleeping („de dormit”), de la engl. sleeping car („vagon de dormit”) și lune de miel (prin calc, după engl. honeymoon „lună de miere”) reprezintă a. pentru limba franceză (româna a luat sintagma lună de miere după fr. lune de miel), iar corner (< engl. corner), henț (< engl. hands), ofsaid (< engl. offside), din terminologia sportivă, și clovn (< engl. clown), hot-dog „pâiniță cu un crenvurșt sau un cârnat la mijloc” (< engl. amer., fr., it. hot-dog, cf. engl. hot „fierbinte”, dog „câine”), lobby „sală de așteptare într-o bancă” (< engl. lobby), remember „ține minte” (< engl. remember), sandviș (< engl. sandwich), sex-appeal „farmec, atracție” (< engl. amer. sex-appeal), șop „magazin, prăvălie” (< engl. shop), șou „spectacol de varietăți” (< engl. show), song „melodie populară” (< engl. song), tetă „guvernantă” (< engl. tete) etc. pentru limba română.

anglicism s. n., pl. anglicisme

ANGLICISM, anglicisme, s. n. Expresie specifică limbii engleze. – Fr. anglicisme.

ANGLICISM s. n. 1. cuvânt, expresie proprii limbii engleze; cuvânt pătruns într-o altă limbă și încă neintegrat în aceasta. 2. caracteristică, obicei tipic englezesc. (< fr. anglicisme)

*ANGLICISM (pl. -isme) sn. 📖 Fel de a vorbi particular limbii engleze: expresiune, construcțiune proprie limbii engleze, trecută în altă limbă [fr.].

anglicism s. n., pl. anglicisme

ANGLICISM ~e n. Cuvânt sau expresie specifică limbii engleze. 2) Împrumut din limba engleză. /<fr. anglicisme

AUTO-SERVICE s.n. (Anglicism) Stație de întreținere a autoturismelor. [Var. service s.n. / < engl. auto-service].

autoservice s. n., adj. (anglicism) Stație de întreținere a autovehiculelor ◊ „[...] unitățile autoservice au fost dotate cu numeroase mașini, utilaje și instalații de înaltă tehnicitate: compresmetre, instalații pentru verificarea direcției.” R.l. 29 I 77 p. 5 ◊ „În orașul Tulcea se construiește o stație autoservice [...]” R.l. 11 V 79 p. 5 [pron. autoservis] (din engl. auto-service; M. Gheorghiu în LR 2/68 p. 131, M. Avram în SCL 3/72 p. 290; DN3, DEX-S)

background s. n. (anglicism) ◊ „Am un background (vorbind în spaniolă, dl. C., care este mexican, a folosit acest cuvânt englez însemnând fundal, formație) cultural în domeniul dreptului politicii, dar nu sunt demograf.” Cont. 14 VI 74 p. 2. ◊ „Coordonatele culturale franceze, române sau evreiești sunt topite în backgroundul meu cultural.” ◊ „22” 35/95 p. 8. ◊ „În 1952 obține un Bachelor Degree la Universitatea din Florida, specializarea istorie, engleză, sociologie [...] Dar nu se mulțumește cu acest background ci decide să continue studiile la Emory University, obținând de data aceasta un Bachelor of Dignity, echivalent cu un Master degree.” R.lit. 38/95 p. 14 [pron. becgraund] (din engl. background; C. Lupu în CL 1/83 p. 49, T. Slama-Cazacu în R.lit. 1622 XII 93 p. 12; DPN 1963; DEX-S)

BANDLEADER s.m. (Anglicism) Șef, conducător al unei formații instrumentale; șef de orchestră, dirijor. [Pron. band-li-der. / < engl. bandleader].

BANDLEADER s. m. (anglicism) Șef, conducător al unei formații instrumentale; șef de orchestră, dirijor. [pron. band-li-der] (din engl. bandleader)

beat s. n. (muz., anglicism) Stil modern de muzică ușoară ◊ „George Fame este un amalgam rar întâlnit – vocalist, instrumentist și compozitor de valoare, aflat la intersecția beat-ului cu jazz-ul și blues-ul.” Săpt. 22 III 74 p. 13; v. și 2 XI 79 p. 7 [pron. bit] (din engl., fr. beat; PR 1966; DJ; DN3, DEX-S)

beatnic s. m. 1967 (anglicism) Tânăr care, printr-o ținută total neîngrijită, își afișa în anii ’60-’70 protestul față de societatea de consum v. halucinogen [pron. bitnic] (din engl., fr. beatnic; M. Gheorghiu în LR 2/68 p. 131; DHLF, PR 1959; D.Am; DN3, DEX-S)

BEST-SELLER s.n. (Anglicism) Carte, disc sau alt produs asemănător care prin numărul de exemplare vîndute este în fruntea produselor de același fel; succes de librărie (al unei cărți). [< engl. best-seller].

best-seller s. n. (anglicism) Carte, lucrare care are un mare succes (de vânzare) ◊ „Succesul pe care l-a avut la începutul acestui an în Japonia filmul realizat după cartea lui Sakio Konatsu «Sfârșitul Japoniei» (un best-seller și ea) se explică tocmai prin faptul că cineastul, ca și scriitorul, arată ce s-ar întâmpla cu viața oamenilor dacă s-ar produce o mare catastrofă seismică.” Cont. 30 IV 74 p. 10. ◊ „Acest roman figurează în capul seriei americane de best-seller-uri pe 1982.” R.lit. 3 V 84 p. 21. ◊ „Best-sellerul internațional Lumea Sofiei.” R.lit. 28/95 p.15; v. și 10 X 74 p. 22, Săpt. 5 VII 75 p. 4; v. și bikini, postfațator [pron. bestselăr] (din engl., fr. best-seller; DHLF 1948, DMN 1954; D. Am.; DN3)

BIG BAND s.n. (Anglicism) Orchestră mare de jaz, incluzînd peste 20 de membri. [Pron. big bend. / < engl. big band].

big-store s. n. (anglicism) Supermagazin ◊ „Mândria cartierului, un big-store tipic yankeu.” R.l. 17 VIII 93 p. 1 (din engl. big store)

bluesman s. m. (muz.) ◊ „Blues-ul nu poate fi comparat cu o poveste înflorită, complicată «literară». Nu. El povestește o «story» (zice B.B. King). Nu o story fabricată, ci reală; fapte, evenimente. De fapt, bluesmanul își povestește viața; fără amor propriu, fără milă de sine, fără sentimente false.” Săpt. 19 IV 74 p. 8; v. și 25 X 74 p. 7 [pron. bluzmen] (din fr. bluesman; DHLF 1961; fals anglicism)

BOSS WINDJAMMER loc. s. (Anglicism) Șef al unei orchestre care cîntă la un instrument, conducîndu-și ansamblul fără a-l dirija cu mîna sau cu bagheta. [< americ. boss windjammer].

box s. n. (anglicism) Cutie (de țigări) ◊ „[...] era vorba despre amenzi aplicate în dolari unor nave străine (pe lângă prea obișnuitele peșcheșuri în natură: box-uri de «Kent», whisky etc.), sume din care doar o părticică intra în vistieria țării [...]” R.l. 10 X 91 p. 5 (din engl. box; DEX, DN3 – alte sensuri)

BOX-OFFICE s.n. (Anglicism) Ansamblul încasărilor realizate de un film sau o piesă de teatru, o carte etc. [Pron. box-ofis. / < engl. box-office].

box-office s. n. (anglicism) ♦ 1. Totalitatea încasărilor pentru o carte, un film etc. ◊ „Domnia sa [Dürrenmatt] nu fuge cu tot dinadinsul de avantajele unui bun box-office în lumea librăriilor.” Săpt. 22 III 74 p. 6. ◊ „G. G. a ieșit din spaghetti-western și acum pozează în actor serios, frumos și cu box-office.” Săpt. 4 II 78 p. 4. ◊ „Trei ani mai târziu [în cinematografia americană] peisajul e neschimbat: box-office-uri pe de-o parte, bombăneli de cealaltă.” R.lit. 38/95 p. 8. ♦ 2. ◊ „În box-office (clasificare în funcție de numărul de spectatori) [Elise] s-a plasat încă de la început pe primele locuri.” Cotid. 2 X 95 p. 1; v. și Cont. 1 XII 78 p. 10, R.l. 31 V 79 p. 2 [pron. boxofis] (din engl., fr. box-office; DHLF 1952, DMC 1973; DN3)

box-palet s. n., s. m. – pl. box-palete sau box-paleți (anglicism; com.) Ansamblu format dintr-o paletă (suport) și ambalajul propriu-zis folosit pentru depozitarea și manipularea mărfurilor ◊ „[...] lobdele ar urma să fie tăiate mecanizat la centrele de preindustrializare a lemnului, iar chitucii de 2030 cm încărcați în boxpalete cântărite, sigilate și expediate cu vagoanele [...]” R.l. 4 XII 84 p. 5. ◊ „Box-paleții sunt și ei de cinci tipuri.” Fl. 10 V 85 p. 25 //din box „cutie” + palet//

boy s. m. (anglicism) Liftier; băiat de serviciu într-un hotel ◊ „[...] mi-e frică să urc în lift [...] cu boy-ul; mi-e frică nu să deschid, dar chiar să ating mini-barul din cameră [...]” R.lit. 9 VI 83 p. 2. ◊ „Personal uman? Peste 300 de servitori de gradul I, 100 de boy (băieți de serviciu)” G. 7980/96 p. 30; v. și supercivilizație (1979) (din engl. boy; DN3)

brainstorming s. n. (anglicism) Reuniune în cadrul căreia fiecare participant propune soluții pentru rezolvarea unei probleme ◊ „Computerul-translator, controlând un fișier bilingv (franco-englez), a răspuns imediat la întrebarea ce este cuvântul «brainstorming», indicând conținutul a nouă fișe pe care le are în memorie.” R.l. 16 IX 75 p. 6 [pron. breinstorming] (din engl., fr. brainstorming; PR 1950; Th. Hristea în R.lit. 15 V 80 p. 9; DN3)

breakfast s. n. (anglicism) Micul dejun ◊ „Existența celebrului «breakfast» este amenințată serios [...] O anchetă întreprinsă [...] dovedește cu prisosință că obiceiurile alimentare sunt pe cale de a se schimba. Porridge-ul înlocuiește din ce în ce mai mult ouăle cu șuncă, cârnăciorii conservați și carnea proaspătă.” R.l. 13 VIII 75 p. 6. ◊ „Ironiile la adresa propriilor dimensiuni «supraponderale» [...] nesfârșita inventariere a dejunurilor, breakfasturilor, cinele ingurgitate [...]” R.lit. 29 X 76 p. 10. ◊ „Luni dimineață [...] a fost poftită la breakfast [...]” Săpt. 18 V 84 p. 7; v. și Sc. 22 V 77 p. 6 [pron. brecfăst] (din engl. breakfast; DEX, DN3)

BREAKFAST s.n. (Anglicism) Micul dejun. [Pron. breic-fest. / < engl. breakfast].

briefing s. n. (anglicism) Reuniune de informare și de lucru într-un minister, o întreprindere etc. ◊ „[Primul ministru] a decis ca purtătorul său de cuvânt să organizeze zilnic câte un briefing [cu presa].” R.l. 29 X 91 p. 2. ◊ „Domnul profesor conduce [...] un briefing cu șefii de catedră.” Calende 6 VI 93 p. 14. ◊ „Obișnuitul briefing de presă din fiecare vineri de la Palatul Victoria [...]” R.l. 14 V 94 p. 7 [pron. brifing] (din engl. americ. briefing; PR 1945, DMN 1957, DMC 1969; T. Slama-Cazacu în R.lit. 16-22 XII 93 p. 12)

broker s. m. (anglicism) ◊ „Profitând de criza de carburanți, toate aceste pretinse persoane onorabile sunt de fapt niște infractori care au format peste noapte categoria clandestină a brokerilor (intermediarilor) de petrol.” Sc. 9 III 74 p. 6. ◊ „Afirmația îi aparține unui broker (agent de bursă) care a lucrat la importanta firmă americană de brokeri Drexel Burnham Lambert Inc.” R.l. 20 V 86 p. 6. ◊ „Dacă la bursele occidentale meseria de broker se sfârșește la 35 de ani, brokerii români au toate șansele [...] să iasă la pensie [...] chiar și la vârsta de 70 de ani.” Cuvântul 33/93 p. 5. ◊ „De ce tocmai societățile de valori mobiliare (de brokeri) au fost excluse de la intermedierea schimbului cupoanelor pe acțiuni?” D. 143/95 p. 24; v. și Timișoara Internaț. 50/95 p. 9; Curierul rom. 5/96 p. 10; v. și dealer (din engl. broker)

brunch s. n. (anglicism) ◊ „A fost invitat la un brunch (ceva între mic dejun și prânz) cu și la Andrei Codrescu” R.lit. 1521 IV 93 p. 12 [pron. branci] (din engl. brunch (1970), abreviere din br[eakfast + l]unch; PN 1987)

building s. n. (constr.; anglicism) Zgârie-nori, clădire foarte înaltă ◊ „Cu toate acestea, americanizarea orașului Quebec este vădită în cartierele lui noi, cu buildinguri impozante.” R.lit. 23 X 75 p. 24. ◊ „Acumularea ororilor: buildings incendiate, ferestre sparte deschise spre vid, rânduri întregi de case abandonate distrugerii, magazine goale, arse.” Cont. 30 III 79 p. 6 [pron. bilding] (din engl. building; cf. fr. building; D.Am; DN3)

by-pass s. n. (anglicism) Operație chirurgicală care are drept scop restabilirea circulației sângelui în urma ruperii unei artere ◊ „[...] dl. inginer D.R. [...] operat de triplu by-pass [...] acum trei ani.” R.l. 1718 X 92 p. 3. ◊ „[La Cluj se fac] operații de intestine, vezică biliară (prin metoda laparoscopică), by-pass-uri.” R.l. 13 V 94 p. 5; v. și valvulotomie (1984) [pron. bai-pes; scris și bai-pas] (din engl. by-pass; PR 1948, DMC 1966)

call-girl s. f. (anglicism) Prostituată convocată telefonic ◊ „O altă categorie, și poate cea mai selectă, o constituie «call-girls» adică cele chemate prin telefon.” Expres 915 VI 92 p. 7 [pron. colgăl] (din engl. call-girl; cf. fr., it. call-girl; PR 1960, DPN 1969, DMC 1972)

camping-caravaning s. n. ◊ „Automobil Clubul Român pune la dispoziția turiștilor, din țară și peste hotare, cupoane hoteliere sau «camping-caravaning», în baza cărora pot să-și stabilească itinerariul și programul de concediu. Fiecare cupon dă dreptul la 5 litri benzină gratuit, cazare în hoteluri și locuri de popas – și jumătate de pensiune.” R.l. 26 IV 77 p. 5 [pron. chemping-caravaning] (din fr. camping + fr. caravaning, care este un fals anglicism; v. DMN s. v. caravan[n]ing; DHLF 1971, DMC 1978)

clearing s. n. (ec.; anglicism) Sistem de decontări fără numerar folosit mai ales între state ◊ „La București s-a propus înființarea casei de clearing central europeană.” Timișoara 43/95 p. 7 [(scris și) pron. cliring] (din engl., fr. clearing)

COPYRIGHT s.n. (Anglicism) Drept rezervat autorului sau editorului de a reproduce și a vinde operele literare, artistice și științifice în alte țări; drepturi legale de autor. [Pron. co-pi-rait. / < engl. copyright].

CORONER s.m. (Anglicism) Ofițer de poliție judiciară în Anglia și în S.U.A. [< engl. coroner].

CREEK s.n. (Anglicism) Curs de apă temporar din deșerturile sărate din Australia și America. [Pron. cric. / < engl. creek].

DEALER, dealeri, s. m. 1. (Anglicism) O persoană sau o organizație care intermediază tranzacții între firme etc. 2. (La jocurile de cărți) Cel care distribuie cărțile. [Pr.: dilăr]. – Din engl. dealer.

dres s. n. (anglicism) Ciorap pantalon ◊ „Sondajul făcut noului nostru articol, șosete supraextensibile folosite deopotrivă de femei, copii și bărbați, firul prezentând o elasticitate maximă, s-a bucurat de mult succes. Pregătim un nou fir care va conferi dresurilor o elasticitate sporită.” I.B. 27 IV 74 p. 3. ◊ „Noile tarife la operațiile de remaiat ciorapi: dresuri din fire elastice groase: 20 lei/fir; dresuri din mătase: 15 lei/fir.” R.l. 7 IX 93 p. 5; v. și 2 V 93 p. 8 (din engl. dress; DEX-S)

drink s. n. (anglicism; alim.) Băutură (de obicei alcoolică) ◊ „Italienii nu i-au oferit lui Mircea Sandu 2000 de lire, ci acesta a fost premiul pe care i l-au dat lăptarii mexicani pentru drink-ul său preferat [...]” Săpt. 28 XII 84 p. 9 (din engl., fr. drink; PR 1924; A. Bantaș BE 125)

ENGINEERING s.n. (Anglicism) Studiere a unui proiect industrial sub toate aspectele sale (tehnic, economic, financiar, social etc.). ♦ Întocmire a unei lucrări de sinteză coordonînd munca mai multor echipe de specialiști în vederea stabilirii măsurilor necesare pentru obținerea unei eficiențe ridicate. [Pron. enginiring. / < engl. engineering].

ENGLEZISM s. n. (< englez + suf. -ism): v. anglicism.

fair-play s. (anglicism) Acceptare loială a regulilor (într-un sport) ◊ „În marele fotbalist eu nu văd doar fenta vrăjită a lui S. M., vigoarea și fair-play-ul lui H., perspicacitatea și elanul lui B.C.” I.B. 12 IV 74 p. 3. ◊ „Rugbi și fair-play la Timișoara.” Sc. 29 IV 74 p. 3. ◊ „N. V., un tânăr ciclist, nu lipsit de valoare, este, din păcate, certat cu fair-play-ul.” I.B. 30 IV 74 p. 3 [pron. feăr-plei] (din engl. fair-play; Il. Constantinescu în LR 1/73 p. 29, Th. Hristea în LR 3/73 p. 186187, cu atestări din 1969, L. Seche în LR 2/75 p. 176; DEX, DN3)

FAN s.m. (Anglicism) Tînăr admirator al vedetelor ecranului sau ale cîntecului; suporter al muzicii de jaz v. aligator (2) [în DN]. [< it., fr., engl. fan < engl. fanatic].

fan s. m. (anglicism) Admirator entuziast ◊ „Efectul vocii rockerului asupra fanilor este fizic.” ◊ „22” 35/94 p. 8. ◊ „[...] decernarea premiilor MTV adună o dată pe an toată floarea cea vestită a lumii spectacolului, dându-le fanilor prilejul să-și vadă idolii fără intermediul ecranului, al casetelor video ori al revistelor de bulevard. Adică in live.” As 182/95 p. 16; v. și porta-voce (1990) (din engl., fr., it. fan[atic]; DMC 1950, PR 1958; DFAP p. 10; Guția A. p. 12; DN3, DEX-S)

FEELING s.n. (Anglicism) Stare afectivă; intuiție afectivă. ♦ (Muz.) Sentiment, simțire, sensibilitate. [Pron. filin. / < engl. feeling]

FIGHT s.n. (Anglicism) Luptă, meci (la box). [Pron. fait. < engl. fight].

flop s. (sport; anglicism) ◊ „[...] săritorii în înălțime [...] au avut numai partea superioară a corpului mai lungă, fapt ce s-ar datora renunțării la stilul «clasic» ventral, în favoarea așa-numitului «flop» (saltul pe spate) [...]” Sc. 30 IX 76 p. 6 (din engl. flop)

free-lance s. f. (anglicism) Colaborare la un ziar, post de radio sau televiziune ◊ „Am început să predăm pentru că nu poți să trăiești din free lance, din banii pe care-i iei pe articole.” R.lit. 1521 IV 93 p. 7; v. și renegocia [pron. frilans] (cf. it. free-lance)

free-lancer s. m. (anglicism) Colaborator extern la un ziar, post de radio sau televiziune ◊ „[...] postul emite în 21 de limbi, având 400 de angajați și 200 de freelancers.” R.l. 27 IX 95 p. 3 [pron. frilancer]

FREEZER s.n. (Anglicism) Frigorifer electric; frigider. ♦ Mașină de preparat înghețată. ♦ Aparat pentru congelarea lichidelor, în special a apei; congelator. [Pron. fri-zer. / < americ. freezer].

GARDEN-PARTY s.n. (Anglicism) Petrecere în aer liber (în general într-o grădină). [< engl. garden-party].

GENTRY s.m. (Anglicism) 1. Mica nobilime din Anglia. 2. (În China feudală) Moșierii și bogătașii agrari. [< engl., fr. gentry].

GIRL s.f. (Anglicism) Fată. ♦ Dansatoare din corpul de balet al unei reviste sau de music-hall. [Pron. görl. / < engl. girl].

GREEN s.n. (Anglicism) Peluză, loc semănat cu gazon pentru jocul de tenis sau de golf. [Pron. grin. / < engl., fr. green].

happy-end s. n. (spect.; fals anglicism) Sfârșit fericit ◊ „Din aceste două arhetipuri a ieșit în tele-noaptea de miercuri un suspans de toată frumusețea: englezii au condus cu 10, a lor era viața, ca-n film, când totul e O.K., când totul merge spre happy-end.” R.lit. 27 V 71 p. 27. ◊ „Agapă fără happy-end” I.B. 21 XII 74 p. 3. ◊ „Binele triumfă. Iar acest happy-end [...] nu era numai o concesie făcută publicului elisabetan, ci și expresia unei credințe în șansa forțelor binelui, frumosului și adevărului.” Sc. 19 I 77 p. 4; v. și Cont. 15 XI 74 p. 9, I.B. 24 X 75 p. 2 [pron. hepiend] (din fr. happy end – pseudoanglicism, v. Th. Hristea O. 44; PR 1947; a fost utilizat și înainte de 1960, în special relativ la filme; DTL; DN3)

HAPPY-END s.n. (Anglicism) Sfîrșit fericit. [Pron. hepi-. / < engl. happy-end].

hard-rock (and roll) sint. s. (muz.; anglicism) Rock cu un grad mai înalt de elaborare și cu o mai mare stridență decât rock and roll-ul ◊ „Iar piesele vor fi, cum spuneam, ceva mai grele, mai hard-rock and roll cu influențe din soul. Ca și în cele două melodii amintite, vocile [...] vor fi mai aspre, dar ca o principală caracteristică va rămâne melodicitatea.” Cont. 26 IV 74 p. 6. ◊ „A nu se confunda hard-rock cu așa-numitul curent punk!” Săpt. 6 I 78 p. 7. ◊ „H., P. și S. sunt bine mersi și-au dat-o rău pe hard-rock.” Săpt. 8 XII 78 p. 7; v. și Pr.R.TV 29 XI 78 p. 9 (din engl. hard-rock; BD 1968; DEX-S)

hippy s. m., adj. (pl. hippies[i], hipis, hipiși; anglicism) Nume dat tinerilor nonconformiști care, în anii ’60-’70, se opuneau societății de consum încercând un protest naiv ◊ „S. A. a continuat declarând că tot ea l-a ucis [...] pe instrumentistul G.H., crimă de care a fost acuzat un alt membru al «familiei» de hippies, R.B.” Sc. 11 II 71 p. 7. ◊ „Psihologii pun fenomenul hippy în legătură cu dificultățile complexe pe care le ridică viața modernă [...] După ei hippysmul nu poate afecta decât pe tinerii fragili sufletește și impresionabili, pe cei puțin rezistenți la rigorile malaxorului social al societății de consum.” Cont. 26 IV 74 p. 10. ◊ „În centrele universitare hippies-ii s-au demonetizat.” R.lit. 20 VI 74 p. 17; v. și antivedetă, petrodolar, tranzistor [scris și hipi] (din engl. americ. hippy; BD 1950, PR 1967; M. Avram în SCL 4/75 p. 319324; DN3, DEX-S)

hit s. n. (muz.; anglicism) Șlagăr, cântec pe primele locuri într-un top ◊ „Dacă n-ar fi fost decât acest hit mondial și «parada» noastră ar fi justificată.” Săpt. 28 VI 74 p. 7. ◊ „Albumele următoare mențin cota, fără însă a o forța, iar hit-urile curg liniștite.” Săpt. 29 IV 77 p. 7. ◊ „[...] remarcăm pe Mihai Constantinescu cu hitul său, plin de subînțelesuri politice, «Să iubim și câinii vagabonzi», și Anastasia Lazariuc cu subtilul «Ciau, amore ciau», evident un apropo fin la problema privatizării și a titlurilor de proprietate.” Cotid. 7 VI 93 p. 5; v. și Săpt. 20 II 75 p. 8, Cont. 16 III 79 p. 8, Ev.z. 22 VIII 96 p. 3; v. și Macarena (din engl. hit; DEX-S)

HOT adj. invar. (Anglicism) Fierbinte, arzător; (fig.) înflăcărat. [< engl. hot].

HOT DOG loc. s. (Anglicism) Pîiniță în al cărei miez s-a pus un crenvurșt sau un cîrnat. [< americ., fr., it. hot dog, cf. engl. hot – fierbinte, dog – cîine].

inch s. (anglicism) Unitate pentru măsurarea lungimilor egală cu 2,54 cm ◊ „A apărut [în Anglia] este drept, sistemul metric, dar yardul sau inchul nu s-au lăsat cu totul învinși [...] Cea mai dârză rezistență o depune însă pintul (unitate pentru măsurarea lichidelor, egală cu 0,57 litri), care n-a făcut încă nici o concesie litrului.” I.B. 7 VI 76 p. 8 [pron. inci] (din engl. inch; DEX-S)

involva vb. I (anglicism; lb. colocv.) A introduce, a implica ◊ „Nu sunt involvat în această problemă.” (din engl. to involve; comunicat de Matilda Caragiu-Marioțeanu)

jazman s. m. pl. jazmeni (muz.; anglicism) Interpret de jaz ◊ „În cadrul schimburilor culturale S.U.A.România este programată în luna decembrie o vizită la București a unor jazzmeni de marcă.” Săpt. 5 VII 74 p. 7. ◊ „La Nisa se va desfășura, între 6 și 16 iulie, cea de-a 5-a mare paradă a jazului, la care vor participa 250 dintre cei mai celebri jazmeni din lume.” Sc. 24 VI 78 p. 6. ◊ „Jazzmenii străini ne-au arătat că nu sunt suficiente talentul și pasiunea [...]” Săpt. 10 IV 81 p. 7 [pron. jezmen; scris și jazzman] (din engl. jazzman; PR 1952, DMC 1966, DMN 1969; DJ; DN3)

jeep s. n. (anglicism; transp.) Mașină mică de campanie ◊ „Inevitabil, primul plan era ocupat de maiorul de Coverley, înfruntând marțial, într-un jeep împrumutat cine știe de unde, focul mitralierelor dușmane.” R.lit. 26 XII 74 p. 22; v. și radiocomandat (1962) [pron. gip; var. jep] (din engl., fr. jeep; PR 1942; DEX, DN3)

job s. n. (anglicism) ◊ „Studenții americani vor să obțină cât mai repede cu putință un «job», un serviciu salariat și totodată să aibă asigurarea de a nu fi amenințați cu șomajul.” V. stud. 6 II 74 p. 12. ◊ „Într-o cărticică liliputană [...] M. D. reușește a ne spune totul despre job, definit în câteva cuvinte chiar pe copertă.” R.l. 2 IV 94 p. 14; v. și ◊ „22” 511 VI 92 p. 9; v. și redegist [pron. giob] (din engl. job; cf. fr. job; DMN, DMC 1949; DEX-S)

jobshop s. n. (anglicism) ◊ „[...] o manifestare unicat în țara noastră, primul jobshop, care în limbaj românesc ar însemna un «târg» al forței de muncă.” R.l. 14 VI 93 p. 9 [pron. giobșop]

joint-venture (anglicism) Asocierea a două sau mai multe întreprinderi – din țări diferite – în vederea realizării unui program specific ◊ „Colaborarea cu TAROM-ul a fost apreciată ca bună, iar joint-ventures dintre Swissair și Austrian Airlines – Avicon, este compania de consultanță atât pentru TAROM, cât și pentru Aeroportul Internațional Otopeni.” R.l. 5 VI 92 p. 3. ◊ „Această întreprindere a luat ființă grație unui joint-venture dintre compania de telefoane a Israelului și un ziar creștin local.” R.l. 22 VII 93 p. 11; v. și 16 IX 93 p. 11, Cuvântul 51/93 p. 6, R.l. 31 X 94 p. 7 [pron. giont venceăr] (cf. it. joint-venture; DPN 1982)

JUKE-BOX s.n. (Anglicism) Electrofon automat care poate fi pus în funcțiune cu fise, instalat de obicei în localuri publice. [Pron. giuc-box. / < engl., fr., it. juke-box].

knock-down s. n. (anglicism; sport) Situație în care boxerul trântit la podea se ridică înainte ca arbitrul să numere până la 10 ◊ „«Recordul» knock-down-urilor într-un meci de box rezistă din 1950.” I.B. 10 VII 82 p. 5 [pron. cnoc-daun] (cf. fr. knock-down; PR 1933)

know-how s. inv. (anglicism) ◊ „Know-how. Formula criptică de mai sus nu înseamnă altceva decât «pricepere, îndemânare, savoir-faire».” R.lit. 1622 VI 93 p. 2. ◊ „Dacă la nivelul economic sprijinul vine mai greu, cred că se poate face mult mai mult la nivelul contactelor, al împărtășirii experienței politice sau tehnice, al unui transfer de know-how.” R.l. internaț. 20 VII 94. ◊ „[...] încurajăm femeile care au inițiat deja sau care vor să deschidă propria lor companie privată și care au nevoie de un minim de informare și pregătire tehnică – deci instrumentar tehnic, know-how și informații legate de obținerea surselor financiare [...]” ◊ „22” 39/95 p. 9; v. și R.l. 16 XI 96 p. 6 [pron. năuhau] (din engl., fr. know-how; PR, DMC 1970; DEX-S)

LADY s.f. (Anglicism) Doamnă nobilă în Anglia; soție de lord. [Pron. le-di. / < engl. lady].

lifting s. n. (fals anglicism) ♦ 1. Operație estetică de eliminare a ridurilor ◊ „Actrițele își fac lifting.” ♦ 2. (Prin extensie) Curățire ◊ „Rhône-Poulenc face «liftingul» sculpturilor lui Brâncuși [de la Tg. Jiu]” R.l. 7 X 95 p. 1 (din fr. lifting; cf. it. lifting; PR sec. XX, DPN 1982; FS 226227)

live (anglicism) În direct ◊ „Dacă un ansamblu nu poate cânta «live», mai ales când apelezi la mijloacele muzicii, atunci [...]” R.l. 17 XI 92 p. 5. ◊ „Momentele când actorii cântă live nu sunt convingătoare.” R.lit. 46/95 p. 11. ◊ „Filmarea live, aproape documentară, a unei apocalipse imaginare.” D. 153/95 p. 13; v. și R.l. 6 IX 96 p. 2; v. și fan, talk-show [pron. laiv] (din engl. (in) live)

LIVINGRUM s.n. (Anglicism) Cameră de zi (într-un apartament). [< engl. livingroom].

LOBBY s.n. (Anglicism) Sală de așteptare; (spec.) sală principală a clădirii unei bănci, unde se fac operațiile bancare. ♦ Hol, vestibul, culoar. [Pl. -uri. / < engl. lobby].

lobby s. n. (anglicism; pol., ec.) Grup de presiune, de influență ◊ „Clubul dorește să fie un lobby de gentlemani care să influențeze puterea politică.” D. 95/94 p. 6; v. și LL 2/83 p. 188, R.l. 24 XII 96 p. 2 (din engl. lobby; cf. fr. lobby; PR 1954, DMC 1966)

LOBBYING s.n. (Anglicism) Tratative duse pe culoarele adunărilor legislative. [< engl. lobbying].

LOBBYISM s.n. (Anglicism) Parlamentări, tranzacții făcute în lobby. ♦ Metodă de influențare prin agenți speciali, a oamenilor de stat, pentru a adopta în parlament, guvern etc. poziții avantajoase monopolurilor. [< engl. lobbyism < lobby – culoar din clădirea parlamentului].

LOBBYIST s.m. (Anglicism) Agent special care primește misiunea de a influența pe un parlamentar. [< engl. lobbyist].

lobbýsm s. n. (anglicism; pol., ec.) Sistem de presiune ◊ „În jurul lui V. Tănase s-a căscat un vid care-l transformă într-un fel de Robinson al lobbysmului românesc.” R.lit. 31/93 p. 2; v. și R.l. 24 XII 96 p. 2 (din engl. lobbysm; DN3)

lobbýstică s. f. (anglicism; pol., ec.) Sistem de presiune ◊ „La noi lobbystica e legalizată și bine scrutinizată.” R.lit. 42/95 p. 16 (din lobbyst + -ică)

lock-out s. (anglicism) Închidere temporară a întreprinderilor pentru a nu satisface revendicările muncitorilor ◊ „Lock-out-ul anunțat de patronat [...] poate duce Suedia spre un grav conflict social și politic.” R.l. 20 V 77 p. 6. ◊ „[...] în loc de lock-out patronal, a avut loc un lock-out muncitoresc.” Sc. 20 V 77 p. 6; v. și 11 VIII 82 p. 6 [pron. locaut] (din engl. lock-out; cf. fr. lock-out; DMN 1966; DP; DN3)

look s. n. (anglicism) Înfățișare, aspect, imagine ◊ „Madonna, pe post de ingenuă (ultimul ei look)” D. 139/94 p. 13. ◊ „Chirurgul trebuia să aibă un asemenea look, încât milionarul să intre la cuțit convins că e tăiat de cel mai priceput chirurg din America, un medic pe al cărui chip citești siguranță, meșteșug și garanții de reușită. Look asta înseamnă: față, înfățișare.” R.l. 22 IV 94 p. 1. ◊ „Copiii lui Barsony nu-l cruță sub nici un aspect. Mai întâi look-ul lui. Nu seamănă deloc cu un refugiat din est, dimpotrivă.” Expr. Mag. 16/95 p. 8; v. și Renașterea bănățeană 3 XI 94 p. 3 [pron. luc] (din engl. look; cf. fr., it. look; PN 1985)

LP s. n. (anglicism; muz.) Disc mare de 33 cm ◊ „«Selectivitate» este cuvântul-cheie în planificarea viitoarelor apariții de LP-uri.” Cont. 2 II 74 p. 10. ◊ „Pe lângă impactul minor al numelor străine în topuri mai observăm două caracteristici ale vieții muzicale franceze: discul mic (single) și nu LP-ul este unitatea «regină» a comerțului.” Săpt. 28 VI 74 p. 8; v. și 29 IX 78 p. 6; v. și fonotecat (1973) [pron. elpi] (abreviere din engl. L[ong] P[lay])

lunch s. (anglicism; alim.) Masă ușoară de prânz ◊ „Șeful statului român s-a văzut în timpul acestui lunch cu [...]” R.l. 1 X 94 p. 3 [pron. lanci] (cf. fr. lunch)

MANIFOLD s.n. 1. (Anglicism) Carnet de note, de facturi etc. cu cotor. 2. (Tehn.) Colector; conductă de aducție. ♦ Claviatură. [< engl., fr. manifold].

METODÍST¹, -Ă s. m. și f. Adept al metodismului: (la m. pl.) secta respectivă. S-au născut în urmă biserica evanghelică seau protestantă cu mai multe ramuri din care se însemnează . . . anglicismul cătră care mai vin și alte deosebite secte puțin însămnătoare, precum metodistii. ELEM. G. 53/6, cf. FABIAN-BOB, 48/9, GEOGR. N. 50/10, PROT.-POP., N. D., LM, DM. - Pl.: metodiști, -ste și (învechit, m.) metodisti. – Din fr. méthodiste.

minishow s. n. 1978 (anglicism; spect.) Show de scurtă durată v. folkist [pron. minișou]

MOBSTER s.m. (Anglicism) Pungaș, hoț. [< engl. mobster].

musical s. n. (anglicism; arte) Spectacol de muzică și dans, comedie muzicală ◊ „«Studentul-cerșetor», unul din musical-urile de mare succes de pe Broadway.” Cont. 8 III 74 p. 10; v. și R.l. 17 IX 74 p. 4, Sc. 7 IX 79 p. 4 [pron. miuzicăl] (din engl. musical [comedy]; cf. fr. musical; DMN 1966; DN3)

nonstop adj. inv., s. (anglicism) Fără întrerupere ◊ „După 267 de zile cât a durat călătoria sa non-stop în jurul lumii [...] navigatorul solitar japonez K.H. a revenit recent în portul Osaka.” R.lit. 13 V 74 p. 6. ◊ „Programul magazinului: 721, non-stop.” R.l. 23 IX 75 p. 4. ◊ „Non-stop la Voinicelul.” I.B. 12 I 76 p. 7; v. și sex-magazin (din engl., fr. non-stop; FC II 168, 170, 265, 276, 280, 291; DMC 1960)

NURSĂ s.f. (Anglicism) Femeie angajată într-o familie ca îngrijitoare la copiii sugaci; dădacă. [< engl., fr. nurse].

NURSERIE s.f. (Anglicism) Loc, casă, apartament unde se face educația sau creșterea copiilor. [< engl., fr. nursery].

op adj. inv. (arte; anglicism) Care se bazează pe reacții optice ◊ „Același nume este excelent într-un proiect figurativ și fad, impersonal într-o lucrare op, cu caracter ambiental-decorativ.” R.lit. 11 III 71 p. 29 (din engl. op[tical art]; BD 1965)

op-art loc. s. (arte; anglicism) Curent în arta plastică modernă în care se pune accentul pe efectele optice ◊ „R.W., cu mijloacele op-artului, sau J.R. aduc paralel imagini în care ritmul linear preponderent demonstrează o experiență vizuală întemeiată pe o bună cunoaștere a unora dintre curentele artistice mondiale.” Sc. 18 I 75 p. 4. ◊ „Vasarely este considerat a fi inițiatorul unui curent artistic de anvergură, în perioada anilor 1950 – op-art, preluat și de către creatorii americani.” R.lit. 28 II 85 p. 22; v. și Săpt. 2 XI 79 p. 3 (din engl. op art; DN3, DEX-S)

open adj., s. n. (sport; anglicism) Competiție de tenis la care participă profesioniști și neprofesioniști ◊ „Adunarea generală F.I.L.T. din acel an pune în discuție problema turneelor «open» (deschise profesioniștilor).” Mag. 23 III 74 p. 8 [pron. oupăn] (din engl. open; Il. Constantinescu în LR 1/73 p. 32, atestări din 1969)

out-sider s. m. (anglicism; mai ales în sport) ◊ „Pe lângă Coca Andronescu și Mișu Fotino, se remarcă prin câteva puncte înscrise în momentul potrivit «out-sider»-ul Const. Diplan.” Cont. 21 VII 72 p. 4. ◊ „Out-siderii, cum li se zice în limbaj sportiv jucătorilor cu șansa a doua, s-au prezentat pe teren fără a lua în considerație pronosticurile, învingând astfel adversari superiori.” Sc. 20 VII 74 p. 4 [pron. aut-saider; scris și autseider] (din engl. outsider; I. Gheție în LR 4/57 p. 21, atestări din 1956-1957, Il. Constantinescu în LR 4/73 p. 32; DEX, DN3)

OUTSIDER s.m. 1. (Anglicism) Străin, din afară; situat în afară. ♦ Declasat. 2. (Sport) Cal care nu are șanse să ocupe un loc de frunte în concursurile hipice. ♦ Sportiv (sau echipă) fără prea mari șanse într-o competiție. 3. Întreprindere care nu face parte dintr-o uniune monopolistă. [Pron. aut-sai-dăr. / < engl. outsider].

PAGER, pagere, s. n. (Anglicism) (Comunic.) Dispozitiv electronic de mici dimensiuni pentru transmiterea unor scurte mesaje scrise și care emite scurte sunete înalte pentru a avertiza persoana care-l poartă că trebuie să dea telefon cuiva. [Pr.: peĭğăr]. – Din engl. amer. to page.

PAMPERS, pamperși, s. m. (Anglicism) Scutec foarte absorbant. [Pr.: pempărs].^[1]

panel s. n. (anglicism) Masă rotundă televizată ◊ „În finalul panel-ului, D.P., consilier municipal la Timișoara (PAC) a propus celor de față [...]” ◊ „22” 30/94 p. 11 [pron. penăl] (din engl. panel; DEX – alte sensuri)

panty s. n. (anglicism; vest.) Ciorap pantalon ◊ „Producția de panty [...] continuă să fie destinată femeilor cu picioare ultrascurte.” Săpt. 12 IX 75 p. 2. ◊ „Dacă ați ști că ne bate gândul să vă zicem din nou, a câta oară, despre defectele ciorapilor, panty-urilor pe care magazinele le comercializează, probabil nenumărați ochi vor pierde iradierea de bună dispoziție [...]” Săpt. 11 VII 80 p. 8 (din engl. panty; cf. fr. panty; CD, DMN 1967; C. Lupu în SCL 6/82 p. 504)

parching s. n. (circ.; fals anglicism) Loc de parcare pentru mașini ◊ „Tournais-ul este un burg nu prea mare din sudul Belgiei, un orășel curat, cu mireasmă istorică, centrat ca de obicei împrejurul unei catedrale monumentale și al unei piețe grațioase devenită parking.” R.lit. 27 II 75 p. 24 [scris și parking] (din fr. parking; PR 1945; CD; Th. Hristea în LR 1/74 p. 61, L. Seche în P.N. 2/74 p. 4 – exemple din 1959; D. Am., D.Tr.; DEX, DN3)

PARKING s.n. (Anglicism) Parcaj; loc de parcare pentru automobile. [Pl. -uri, scris și parching. / < engl., fr. parking].

pattern s. n. (anglicism) Schemă, model ◊ „Ne amintim cu toții de ideea lui Ceaușescu despre munca fizică și cea intelectuală: în mintea lui stăpânită de un pattern arhaic, doar cea dintâi conta cu adevărat.” R.lit. 2 V 91 p. 2 (din engl. pattern; cf. fr. pattern; PR sec. XX)

pick-pocket s. m. (anglicism) Hoț de buzunare ◊ „La noi, pe Filantropia, pungașii de buzunare când dădeau o gaură în tramvaie, strigau ei, primii: Hoțiiii! Ce diferență este deci între spălătorii de morți politici și pick-pockeții din tramvaiul 19?” Săpt. 29 I 82 p. 7. ◊ „Pick-pockeții din Arad. În ultima perioadă, în Arad s-a înmulțit numărul hoților de buzunare.” R.l. 23 II 94 p. 9 [pron. pic-pochet] (cf. fr. pick-pocket)

pint s. 1976 (anglicism) Unitate pentru măsurarea lichidelor, egală cu 0,57 litri v. inch (din engl. pint; D.Am)

pipe-line s. n. (anglicism) Conductă pentru transportul materiilor fluide ◊ „Un grup de tehnicieni mexicani reparau un pipe-line avariat de un tractor și prin care se scurgea petrol când, în timpul sudării, s-a produs o puternică explozie.” R.l. 15 III 82 p. 6; v. și transmediteranean (1974) [pron. paiplain] (din engl. pipe-line; BD 1970; Th. Hristea în LR 3/72 p. 196, atestări din 1970, L. Seche în LR 2/75 p. 176; DEX, DN3; termenul este mult mai vechi, personal îl cunosc de la începutul anilor ’40)

PLAY-BACK s.n. (Anglicism) Acțiunea de desfășurare în sens invers a benzii de magnetofon. ♦ (Telev.) Imprimare a vocii înainte de emisiune pentru a asigura o înregistrare corectă. ♦ Sincronizare a unor vederi cinematografice sau de televiziune cu o bandă sonoră făcută la o masă de dublare. [Pron. plei-bec. / < engl. play-back].

PLAY-BOY s.m. (Anglicism) Persoană care duce o viață de distracții în localuri de noapte, în societate etc. [Pron. plei-boi, pl. play-boys. / < engl. play-boy].

POLL s.n. (Anglicism) 1. Listă, registru electoral. 2. Urnă de vot; numărul voturilor în alegeri; (p. ext.) consultare publică pentru a afla părerea cetățenilor asupra unei chestiuni de interes general; sondaj de opinie. V. TOP⁴. [Pron. pol. / < engl. poll].

pool s. n. (anglicism) Grupare a producătorilor ◊ „Filmul [...] va fi realizat integral în Brazilia de către un «pool» TV italo-franco-vest german [...]” R.lit. 30 IV 81 p. 22. ◊ „[...] prima agenție de presă cu caracter regional din America Latină, organizată sub forma unui «pool» al agențiilor naționale latino-americane și caraibiene.” R.l. 12 X 83 p. 6. ◊ „[S-a format] primul pool vesteuropean al telefoanelor. Protocolul prevede dezvoltarea în comun a subansamblelor și anumitor elemente ale viitoarelor centrale telefonice, precum și a circuitelor de racordare a abonaților.” R.l. 14 II 85 p. 6; v. și Sc. 12 XI 82 p. 6 [pron. pul] (din engl. pool; cf. fr., it. pool; PR 1907, PN 1969; DN3)

PSEUDOANGLICISM s. n. anglicism aparent, creat în alte limbi prin combinarea unor teme și elemente formative de origine engleză. (< fr. pseudo-anglicisme)

psihedelic, -ă adj. (muz.; anglicism) Inspirat de efecte vizuale sau sonore produse asupra omului de droguri ◊ „Valurile stârnite pe coasta de vest a Statelor Unite de către noul curent al muzicii psychedelice nu reușesc să clintească pilonii blues-ului britanic.” Săpt. 26 X 74 p. 7. ◊ „Muzica «psychedelică» a constituit o muzică de avangardă, inspirată de moda lansată de muzicienii și formațiile de pe Coasta de vest a Americii. [...] Epoca «psychedelică» a cuprins toate domeniile artei și, în mod deosebit, muzica, pictura, filmul.” Săpt. 26 VI 81 p. 7; v. și R.l. 16 V 96 p. 2; v. și ralanti [scris și psychedelic] (din engl. psychedelic, fr. psychédélique, it. psichedelico; BD 1964, DPN 1965, DMN 1967; DN3, DEX-S)

public relations sint. s. (anglicism) Serviciu de relații cu publicul ◊ „Necunoscut și inexistent, practic, în România, până la revoluție, serviciul de «public relations» este adevărata emblemă a unei instituții bancare. (Și nu numai.)” As 9/93 p. 4. ◊ „Toate serviciile de public-relations pentru această sesiune a Uniunii Interparlamentare sunt asigurate de 82 de angajați ai firmei Perfect.” R.l. 13 X 95 p. 3 [pron. pablic-rileișăns] (cf. engl. public relations; DMC 1957)

PUZZLE s.n. (Anglicism) Joc de reconstituire a unui întreg din fragmente decupate. [Pron. pazl. / < engl. puzzle].

rack s. n. 1991 (anglicism) Cadru metalic pe care se pot fixa aparate componente ale unui sistem v. telecomandă (din engl. rack; DEX-S)

REFEREE s.m. (Anglicism; liv.) Arbitru. [Pron. referi. / < engl. referee].

remake s. n. (cinem.; anglicism) Ecranizare nouă a unui film turnat mai demult ◊ „Industria mondială a filmului practică, pe scară largă, «remake»-uri după opere sau scenarii de prestigiu.” Sc. 28 IX 74 p. 4. ◊ „«Regina africană», frumosul film al lui Houston închinat curajului și speranței, va fi sursa unui remake pentru televiziune.” I.B. 8 IV 77 p. 2. ◊ „Adevăratul zel comparativ al stagiunii s-a manifestat în cele două cicluri magistrale care au traversat-o: Variațiuni pe aceeași temă ( [...] remake-uri) și Premiile de la Cannes.” R.lit. 13 IX 79 p. 17; v. și 11 VIII 75 p. 3, 20 XI 75 p. 17, Cont. 31 XII 76 p. 12 [pron. rimeic] (din engl. remake; cf. fr. remake; PR 1945; DN3, DEX-S)

REMEMBER vb. imper., s.n. (Anglicism, folosit ca un îndemn de a nu uita un eveniment important) Ține minte, amintește-ți. [< engl. remember].

road s. 1985 (anglicism) Drum v. avenue [pron. răud]

rock (and roll) s. n., adj. (anglicism; muz.) Muzică modernă americană, născută din jazz; dans pe această muzică ◊ „În vacarmul care s-a iscat, cutii de conserve și sticle de bere au fost lansate împotriva agenților, în timp ce formațiile de muzică rock continuau să cânte suprasolicitând aparatura de amplificare, pentru a acoperi strigătele.” R.l. 30 IV 74 p. 6.„Supunând un număr de plante unor «doze» apreciabile de «rock’n roll», s-a observat o încetinire a creșterii acestora [...]” Sc. 30 VI 74 p. 6. ◊ „Tot în București se află și A.U.: se pare că va imprima la Electrecord un disc cu [...] rock-uri! Nu-i cam mare distanța dintre jaz și rock and roll?” Săpt. 5 VII 74 p. 7. ◊ „Regele rock-ului, Elvis Presley, și-a schimbat total modul de viață [...]” Săpt. 14 III 75 p. 5; v. și 14 II 75 p. 4, Pr.R.TV 16 X 83; v. și comics, disco-ghid-rock, folkist, pop, stres, week-end [pron. roken(d)rol; scris și rock’n roll] (din engl. rock (and roll); cf. fr. rock (and roll); PR, DMN 1957; DJ; DN3)

rocker s. m. (anglicism; muz.) ♦ 1. Cântăreț de rock v. fan. ♦ 2. Adept al muzicii rock; tânăr care se îmbracă și se poartă asemenea cântăreților de rock ◊ „Curiozitatea m-a făcut să urmăresc un grup de rockeri.” R.l. 24 IX 93 p. 16; v. și raper (cf. fr. rocker; DMC 1969)

rollerskate s. n. (anglicism; sport) ◊ „După modelul anglicizării rotilelor – rollerskate, a alergatului – jogging și «a sări coarda» a primit acum în Occident denumirea de skipping.” R.l. 28 V 80 p. 6 [pron. rolerskeit]

script s. (anglicism) Scenariul unui film, al unei emisiuni ◊ „[...] schița unei lumi pe care actorii au căutat s-o diversifice în bună măsură după chipul și asemănarea lor mai mult decât după script.” Cont. 3 II 84 p. 13 (cf. fr. script; PR, DMC 1950)

SCUAR s.n. (Anglicism) Mică grădină situată în mijlocul unei piețe publice sau la o răspîntie de străzi. ♦ (P. ext.) Zonă verde care separă cele două sensuri de circulație ale unei autostrăzi. [Pron. scuar, pl. -uri. / < fr., engl. square – piață pătrată].

SELF s.n. (Anglicism) De unul singur, singur, propriu, însuși. ◊ Bobină de self (și s.n.) = bobină folosită în telegrafia fără fir, constituind rezistențe intercalate în circuite pentru a regla lungimea de undă. // Element prim de compunere savantă, echivalent cu auto-. [ Pl. -furi. / < engl. self].

self-control s. n. 1971 (anglicism) Control asupra propriei persoane v. autocontrol (din engl. self control; cf. fr. self control; DN3)

SELF-CONTROL s.n. (Anglicism) Capacitate de a-și controla nervii și reacțiile involuntare; autocontrol. [< engl., fr., it. self control].

SELF-GOVERNMENT s.n. (Anglicism) Guvern autonom. ♦ Sistem bazat pe o largă participare a cetățenilor la viața publică. [< engl., fr., it. self-government].

SELF-MADE MAN loc. s. (Anglicism) Om ajuns prin propriile-i forțe, instruit de sine însuși, care nu datorează nimic originii, favorurilor altuia sau norocului. [Pron. self meid men. / < engl. self-made man].

SELF-SERVICE s.n. (Anglicism) Tehnică de vînzare care elimină sau reduce la maximum personalul de desfacere, permițînd clienților de a se servi singuri din mărfurile expuse; autoservire. [Pron. self-servis. / < engl. self-service].

SEX-APPEAL s.n. (Anglicism) Farmec, atracție puternică pentru sexul opus. [Pron. sexapil. / < engl., americ. sex-appeal].

sex-shop s. n. (anglicism) Magazin care desface obiecte pornografice sau pentru uz sexual ◊ „Explozia publicitară pe care Festivalul a cunoscut-o în ultimii ani, tendința spre gigantism, inflația, competițiile paralele, avalanșa de interese nonartistice (vezi secția porno care la un moment dat transformase câteva săli în sexy-shopuri) umflau nesperat cifra de afaceri a Festivalului, dar subminau considerabil prestigiul lui cultural.” R.lit. 17 V 79 p. 24. ◊ „Cu bastonul prin sex-shopurile din București” As 183/95 p. 3 [și sexy-shop] (cf. fr. sex-shop; PR, DMC 1970)

SEXY adj. invar. (Anglicism, fam.; despre persoane) Care are un farmec special; cu sex-appeal. ♦ (Despre filme, reviste de music-hall, publicații) Cu caracter erotic. [< engl. sexy].

SHOCKING adj. invar. (Anglicism) Șocant; pornografic, obscen. [Pron. șochin. / < engl. shocking].

shoking adj. inv. (anglicism) Șocant ◊ „Ultima ediție a Invitațiilor Euterpei [...] a programat o emisiune cu un titlu menit să intrige, cu o ușoară tentă shoking: «La mulți ani, Antonio Vivaldi».” Săpt. 9 VI 78 p. 6 [pron. șoching] (din engl. shoking; Th. Hristea în LR 3/72 p. 186; DEX, DN3)

shop s. (anglicism) ♦ 1. Magazin în care, înainte de decembrie 1989, se vindeau la noi mărfuri, de obicei de lux, pe valută ◊ „Hotel «Continental» din Calea Victoriei [...] cu restaurant, grădină, snackbar și shop.” I.B. 18 V 74 p. 6. ◊ „Multe din obiecte sunt aduse aici direct din shop.” Sc. 7 IX 82 p. 2. ♦ 2. Magazin în care se vând mărfuri, de obicei de lux v. supercivilizație (1979) [pron. șop] (din engl. americ. shop; D. Am.; DN3, DEX-S)

SHOP s.n. (Anglicism) Magazin, prăvălie. [< engl. shop].

shoping s. (anglicism) Mersul la cumpărături ◊ „[...] eroina [...] e gata să devină o soție transoceanică: shopping,^[1] cărți de credit, spirit competitiv.” R.lit. 30 III 85 p. 21; v. și D. 172/96 p. 6 [pron. șoping] (cf. fr., it. shoping; DPN 1960)

SHOW s.n. (Anglicism) Spectacol de varietăți, cu muzică, dansuri, scheciuri comice, susținut de un actor de music-hall, de un cîntăreț sau de o formație. [Pron. șou. / < engl. show].

SHOWMAN s.m. (Anglicism) 1. Artist care organizează showuri. 2. Muzician care cîntă pe scenă sau în orchestră, servind un spectacol ca solist sau acompaniator. [Pron. șou-man. / < engl. showman].

shuttle s. (astr.; anglicism) Navetă spațială ◊ „Avem în fază de proiect noul concept de zbor spațial, cu ajutorul vehicolului shuttle, cu caracteristici deosebite – lansare asemeni rachetei, revenire din cosmos și aterizare similar aeroplanului.” Sc.t. 18 IV 74 p. 6; v. și avion-rachetă [pron. șatl] (din engl. [space] shuttle; BD 1971)

single adj., s. n. (anglicism) ♦ 1. (muz.) Disc ce conține câte o singură piesă pe fiecare față ◊ „Anul trecut în Statele Unite au fost decernate 189 «discuri de aur»: 117 pentru albume, 72 pentru single.” Săpt. 22 II 74 p. 13. ◊ „«Roxanne» și «Can’t Stand Losing You» n-au fost scrise pentru acest album ci au existat ca single-uri, fiind incluse ulterior [...]” Săpt. 12 XII 79 p. 7; v. și L.P. ♦ 2. (turism) Cameră, cabină de wagon-lit ocupată de o singură persoană ◊ „În călătorie, Domnica a luat un single în tren.” [pron. singl] (din engl. single; DN3)

SIT-IN s.n. (Anglicism) Adunare de demonstranți care, șezînd pe pămînt, ocupă locuri publice în scop de protest. [< engl. sit-in].

SLAPSTICK s.n. (Anglicism) Specie de comedie cinematografică, bazată pe gaguri vizuale. [Pron. slep-stic. / < engl. slapstick].^[1]

smog s. n. (anglicism) ◊ „Pe măsura agravării smogului (ceață combinată cu fumul industrial) umanitatea riscă să fie constituită cu preponderență din femei.” R.l. 7 X 74 p. 6. ◊ „Municipalitatea din Tokio a recomandat ca uzinele și fabricile din perimetrul orașului să-și reducă cu 40 la sută consumul de combustibil din cauza gradului înalt de poluare a aerului, care a condus la formarea unui strat gros de «smog».” R.l. 17 VII 75 p. 6. ◊ „Dantelăriile de piatră ale Parlamentului și Mănăstirii Westminster au fost spălate de funinginea timpului și a dispărutului smog englezesc.” R.lit. 17 I 85 p. 24; v. și 3 VI 71 p. 4, I.B. 28 II 75 p. 4, Luc. 6 X 79 p. 3, I.B. 5 IV 84 p. 8 (din engl. smog; PR 1962; DEX, DN3)

snack(-bar) s. n. (anglicism) Bufet expres ◊ „Într-un snack-bar din New York au năvălit ieri noapte trei tineri înarmați.” R.l. 9 X 74 p. 6. ◊ „În corpul «B», cumpărătorii vor avea la dispoziție, foarte curând, un restaurant, cofetărie, un snack-bar.” Sc. 14 XII 75 p. 3. ◊ „În 23 săptămâni dăm drumul și la snack în timpul zilei.” R.l. 27 X 92 p. 6; v. și braca, shop [pron. snec-bar] (din engl. snack-bar; cf. fr. snack-bar; DN3, DEX-S)

song s. n. (anglicism) ♦ 1. Cântec ◊ „Ne reține atenția limbajul cinematografic al acestui film-song, film-baladă de un farmec ciudat și captivant.” Luc. 13 I 73 p. 8. ◊ „[...] o casetă cu câteva din cele mai cunoscute și îndrăgite songuri ale poetului scoțian Robert Burns [...] în forma lor autentică [...]” R.lit. 21 II 85 p. 22. ♦ 2. Numele unui ansamblu muzical de tineret ◊ „Este vorba de formația Song alcătuită din studenți de la toate facultățile bucureștene.” Cont. 28 VII 78 p. 8. ◊ „În urmă cu câțiva ani am remarcat o formație ce abia se afirma. Se numea «Song». Am avut atunci discuții lungi cu ceilalți membri ai juriului ce nu suportaseră impactul cu noutatea.” Săpt. 31 X 79 p. 6 (din engl. song; Th. Hristea în LR 3/72 p. 186; DN3, DEX-S)

SONG s.n. (Anglicism) Cîntec, melodie; (jaz) melodie populară. [Pron. son. / < engl. song].

spleen s. n. 1993 (anglicism) Stare de melancolie v. expanda [pron. splin] (cf. fr. spleen)

sponsor s. m. Persoană, firmă sau organism oficial care susține financiar o acțiune cu caracter cultural, sportiv etc. ◊ „Alfa Romeo-Euroracing mai are un sponsor cât de cât... inedit: Coca-Cola!” Săpt. 27 XII 85 p. 12. ◊ „O încercare de atragere de noi sponsori.” R.l. 14 IX 92 p. 2. ◊ „[...] AGES – sponsorul oficial al oltenilor [...]” Ev.z. 12 I 95 p. 7; v. și Libertatea 8 V 91 p. 1 (din engl. sponsor; cf. fr. sponsor; DMC 1970, PR 1972; FS 314; DN3 ◊ „anglicism”)

SPONSOR s.m. (Anglicism) Persoană care răspunde de turiști; protector, garant. [< engl. sponsor].

SPORTSMAN, -Ă s.m. și f. (Anglicism) Sportiv (amator); amator de sport; persoană care se ocupă în mod sistematic de sport. [Pron. sportsmen, pl. -meni. / < engl. sportsman].

STAFF s.n. (Anglicism) Grup de persoane cu o anumită misiune (de conducere), sub direcția unui șef. [Pl. -furi. / < engl. staff – baston, simbol al autorității].

stand-by în împrumut/credit stand-by 1990 (fin.; anglicism) Linie de credit care acordă beneficiarului dreptul de a obține succesiv împrumuturi, după nevoi, într-o perioadă convenită (de obicei 35 ani), până la un total prestabilit v. FMI [pron. stendbai]

star s. n. (anglicism; fig.) ◊ „Se poate vorbi despre Ecaterina Oproiu ca despre un «star» al presei actuale.” R.l. 24 II 75 p. 2 (din engl. star; cf. fr. star; Th. Hristea în LR 3/72 p. 187, 188, atestare din 1970, R.lit. 4 V 78 p. 19, Guția A. 26, Graur T. 90; DN – alt sens, DEX, DN3)

star-sistem s. (anglicism) Organizare a industriei cinematografice și a spectacolului pornind de la publicitatea și cultul vedetei (starului) ◊ „Televiziunea, care a pus capăt starsistemului, îl reînvie [...]” Almanah Cinema 1973 p. 24. ◊ „Specificul acestui nou tip de superproducții pune un accent important pe star-sistemul incriminat până nu demult.” R.lit. 3 IV 75 p. 23. ◊ „Un Cannes debucolizat, renunțând la circul star-sistemului și la naive euforii cinefile.” R.lit. 2 VI 77 p. 24. ◊ „[...] sute, poate mii de admiratori – recrudescența star-sistemului! – se reped asupra propriului idol și-s gata să-l devore [...]” R.lit. 30 V 85 p. 20. ◊ „Vechea idiosincrazie a star-sistemului a dispărut [...]” R.lit. 6 VI 85 p. 21 (din engl. star-system; cf. fr. star-system; DMC 1950; C. Lupu în SCL 6/82 p. 504)

stek s. (anglicism; alim.) Friptură la grătar ◊ „Stek este numele unui sortiment deosebit de gustos preparat, la cerere, de personalul de servire al vagoanelor restaurant Romvared.” I.B. 17 III 76 p. 2 (din engl. stek; cf. fr. steak)

STORY s.n. (Anglicism) Povestire sau istorisire (ecranizată). [< engl. story].

stres s. n. (med.; anglicism) ♦ 1. Nume dat oricărui factor care provoacă organismului uman o reacție anormală ◊ „Stress-ul modern [...] Psihiatri de seamă, doctori și psihologi [...] vor examina probleme ale combaterii stress-ului modern.” I.B. 13 VI 74 p. 4. ◊ „Cântărețul rege al rock-ului, ca să scape de stress-ul modului de viață american, s-a decis să cumpere o proprietate la distanța de 385000 km.” Săpt. 20 XII 74 p. 5. ♦ 2. Răspuns al organismului la factorii de mediu care constituie o agresiune ◊ „Alături de nicotină, alcool, stress și grăsimi, zahărul constituie unul din cei mai periculoși factori de risc ai bolii cardiace.” R.l. 11 IX 75 p. 6; v. și psihofiziolog [scris și stres; pron. greșit ștres] (din engl. stress; cf. fr. stress; PR 1950; Th. Hristea în LR 3/72 p. 197, atestare din 1971; DM; DEX, DN3)

stre(t)ch s. adj. (anglicism, vest.) (țesătură) elastic(izat)ă, strâmtă ◊ „Mulți se mulțumesc doar să «admire» prețurile. Câteva exemple: un pantalon gen strech – 60800 lei.” R.l. 20 XI 93 p. 12. ◊ „Sunt 3 tendințe: rochia cu bretele și bustier [...] 2) Rochia jumătate mată – jumătate transparentă și 3) rochia stretch (strâmtă).” As 143/94 p. 6 [pron. streci] (cf. fr. stre(t)ch; DMC 1960, PR 1963)

striptease s. m. (anglicism) Spectacol de cabaret în cadrul căruia una/unul sau mai multe/mulți femei/bărbați se dezbracă progresiv cu mișcări lascive ◊ „Fiindcă această actriță este la antipodul solistelor de striptis și de muzică ușoară, mulți spectatori bucureșteni o socot urâtă, anostă și netalentată.” R.lit. 10 X 74 p. 17; v. și topless ♦ (fig.) ◊ „Varza este o legumă care face [...] striptease!” Săpt. 17 V 74 p. 8 [scris și striptis; pron. striptiz] (din engl. strip-tease; cf. fr. strip-tease; PR 1950; Th. Hristea P.E. 136137, VRC p. 278; DEX, DN3)

SUPERMARKET s.n. (Anglicism) Supermagazin. [Cf. engl. supermarket].

supershow s. n. (anglicism) Spectacol de mare amploare, superspectacol ◊ „Despre ansamblul spectacolului, nu vom spune: «That’s entertainment» (Aceasta-i distracție, nu glumă!) – căci nu este nici «supershow» nici «all stars out», ci pur și simplu, vers și vis [...]” R.lit. 24 XI 77 p. 17. ◊ „În stilul său caracteristic, Cassius Clay, alias Mohammad Ali, a declarat că va anunța retragerea sa din activitatea competițională în cadrul unui supershow televizat.” R.l. 3 II 79 p. 6 [pron. superșou] (din engl. supershow)

superstar s. n. (anglicism; spect.) Vedetă (de cinema, în sport) de maximă mărime ◊ „Nadia Comăneci a devenit primul super-star al celei de-a 21-a ediții a Jocurilor Olimpice.” Sc. 22 VII 76 p. 5. ◊ „Superstarul cel mai excentric al acestui «nou val».” R.l. 27 VII 82 p. 6. ◊ „Destăinuiri cu un super-star mondial: Gheorghe Zamfir” R.l. 5 III 93 p. 2; v. și Sc. 28 VIII 77 p. 6, R.l. 27 VI 84 p. 6 (din engl. superstar; cf. fr., it. superstar; DMN 1967, DPN 1975; FC II 235236; DEX-S)

SWEET adj. invar. (Anglicism) Dulce, dulceag. // s.n. (Muz.) Interpretare dulceagă, sentimentală, în care melodia este evidențiată, în dauna elementelor de ritm și armonie. [Pron. suit. / < engl. sweet].

șort s. n. (anglicism; vest.) Pantalon de sport foarte scurt ◊ „Toată lumea este de acord că va fi o vară albă, pentru că taiorul-pantalon, shorturile, rochiile de plajă, dar și cele ale orașului [...] toate vor fi albe.” Săpt. 17 V 74 p. 8; v. și giacă, poncho [și short] (din engl. short; DEX, DN3)

TAXI-GIRL s.f. (Anglicism) Tînără salariată într-un local particular pentru a dansa cu clienții. [Pron. taxi-görl. / < engl. taxi-girl].

TETĂ s.f. (Anglicism) Guvernantă. [< engl. tete].

THRILLER s.n. (Anglicism) Roman, povestire sau film polițist, senzațional sau de groază. [< engl. thriller, cf. thrill – a emoționa puternic].

TIM s.n. (Anglicism) Temă, subiect, cuvînt caracteristic. [Pl. -muri. / < engl. theme].

top (anglicism) ♦ 1. s. n. Clasament al preferințelor, în special pentru spectacole, muzică etc. ◊ „Unii soliști de muzică populară, soliști-vedete pe care îi întâlnim în toate top-urile de specialitate, au început să lanseze în textele lor mentalități curioase.” Sc. 9 IV 74 p. 4. ◊ „Clasamentul se referă la prostul gust privind îmbrăcămintea, respectiv top-ul pe 1977 al celor ce dețin palmaresul prostului gust în modă.” R.l. 24 XII 77 p. 6. ◊ „«Videodisco la Tănase» cu un bogat program de show-uri, melodii din top-uri, program electronic de lumini [...]” R.l. 30 VII 84 p. 4; v. și Săpt. 5 IV 74 p. 7, 28 VI 74 p. 8, 29 XII 78 p. 1, Luc. 16 XII 78 p. 4, Săpt. 16 V 85 p. 7; v. și compozitor-poet (1972), LP, topist. ♦ 2. în sint. engl. top secret „ultrasecret” ◊ „Aparatul se plimbă printre mesele de party fastuos, se strecoară pe coridoare «top secret», traversează spații aparent pustii [...]” Cont. 16 III 79 p. 8 (din engl. top; DMC 1960; M. Avram în SCL 3/72 p. 290; DEX, DN3)

TOP³ s.n. (Anglicism) 1. Vîrf, parte superioară. ♦ Ceea ce se situează în partea superioară. 2. Clasament al preferințelor pentru unele spectacole, actori, bucăți muzicale etc. pe baza punctajului oferit de publicul spectator sau de specialiști. [< engl. top].

TREND s.n. 1. (Anglicism; ec.) Situație, evoluție a pieței, a comerțului. 2. (Biol.) Tendință evolutivă (observabilă mai ales statistic). [Pl. -duri. / < engl. trend].

TRENING s.n. (Anglicism) 1. Antrenament, pregătire; instrucție. 2. Îmbrăcăminte (sportivă) de flanelă, constînd din bluză și pantaloni strînși la glezne, purtată mai ales la antrenament, instrucție etc. [< engl. training].

UP-TO-DATE adj. (Anglicism) Care este foarte informat; modern, adus la zi. [Pron. ap-tu-deit. / < engl. up-to-date].

WEEK-END s.n. (Anglicism) Sfîrșit de săptămînă; interval de timp (sîmbăta-duminica) folosit pentru odihnă, petrecere. [Pron. uik-, pl. -duri. / < engl. week-end].

WIT s.n. (Anglicism) Glumă inteligentă, spirit. [Pron. uit. / < engl. wit].

zapping s. n. 1995 Operația de schimbare frecventă a canalelor TV v. telecomandă (din fr. zapping; cf. it. zapping; fals anglicism; FS 227, 285; PN 1988)