9 intrări
- Șut
- șut (adj.)
- șut (interj.)
- șut (în dulgherie)
- șut (la casă)
- șut (lovitură)
- șut (schimb)
- ciut
- șut / șuț
61 de definiții
din care- explicative (32)
- morfologice (10)
- relaționale (6)
- etimologice (1)
- specializate (9)
- enciclopedice (1)
- argou (2)
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
ȘUT2, șuturi, s. n. Lovitură (puternică) dată cu piciorul, cu mâna, cu capul sau cu un instrument special în minge, la anumite jocuri sportive. – Din fr., engl. shoot.
ȘUT2, șuturi, s. n. Lovitură (puternică) dată cu piciorul, cu mâna, cu capul sau cu un instrument special în minge, la anumite jocuri sportive. – Din fr., engl. shoot.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
ȘUT1, șuturi, s. n. Durata zilei de lucru a unei echipe de muncitori într-o mină; schimb; normă a unui miner în timpul unui schimb. – Din germ. Schicht.
- sursa: DEX '09 (2009)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
ȘUT1, șuturi, s. n. Durata zilei de lucru a unei echipe de muncitori într-o mină; schimb; normă a unui miner în timpul unui schimb. – Din germ. Schicht.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
ȘUT3, -Ă adj. v. ciut.
- sursa: DEX '09 (2009)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
ȘUT3, -Ă adj. v. ciut.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de cata
- acțiuni
ȘUT3, -Ă adj. v. ciut.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
șut2 sm [At: BL IV, 200 / Pl: șuți / E: ns cf șuti1] (Arg) Hoț (1).
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
șut1 i [At: BL II, 189 / E: rrm šud (Imt al lui šude)] (Arg) Cuvânt prin care se cere cuiva să tacă.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
șut7 sn [At: CHEST. II, 262/369 / Pl: ~uri / E: ns cf ger Schutz (dach) „streașină”] (Reg) 1 Deschizătură în acoperișul unei case, care permite luminarea și aerisirea podului sau prin care iese fumul. 2 Capătul crestat al stâlpilor unei case țărănești.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
șut6 sn [At: ALR SN II h 543 / V: (reg) ~ău (Pl: ș~tauă) / Pl: ~uri / E: mg satu] 1 (Trs) Menghină. 2 (Reg) Scaun folosit de dulgheri pentru a ciopli lemnul cu ajutorul cuțitoaiei.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
șut4 sn [At: ALAS 10 XI, 1935, 8/7 / S și: shot, shoot / Pl: ~uri / E: eg, fr shoot] 1 Lovitură (puternică) dată în minge (cu piciorul, cu mâna, cu capul sau cu un instrument special), la anumite jocuri sportive. 2 (Îs) ~ de penalitate Lovitură de pedeapsă, la jocul de hochei pe gheață.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
șut5 sn [At: DT / V: (reg) șit sf, șictă, șită sf / Pl: ~uri / E: ger Schicht] 1 (Reg) Durata zilei de muncă în mină Si: schimb. 2 (Reg) Normă a unui miner în timpul unui schimb. 3 (Trs; îe) A face ~ A termina norma care revine unui schimb. 4 (Trs; îae) A face pauză Si: a se odihni.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
șut9, ~ă a vz ciut
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
șut8, ~ă a [At: VICIU, GL. / Pl: șuți, ~e / E: nct] (Reg; d. mâncăruri) Picant.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
ȘUT2, șuturi, s. n. Lovitură (puternică) dată cu piciorul în minge la fotbal, la rugbi etc.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
ȘUT1, șuturi, s. n. Durata de lucru a unei echipe de muncitori într-o mină; muncă pe care o face un miner în timpul unui schimb. Își făcea șutul așa cum a prins cu ani în urmă, cînd a învățat meseria asta. CONTEMPORANUL, S. II, 1948, nr. 104, 17/1. Din spuma Jiului răsar A stelelor puzderii, Cînd de la șut se-ntoarnă iar Spre casa lor, minerii. FRUNZĂ, Z. 31, Mergi la șut cu tata? DAVIDOGLU, M. 48.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
ȘUT s.n. 1. Lovitură foarte puternică dată cu piciorul (sau cu mîna) în minge la fotbal, la rugbi etc. ◊ Șut de penalitate = lovitură acordată în jocul de hochei pe gheață împotriva echipei care a săvîrșit o anumită infracțiune. 2. Lucrul executat de un miner într-o zi în mină. ♦ Timpul cît lucrează o echipă de mineri de cînd intră și pînă iese din mină; schimb. [< engl. shoot].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
ȘUT2 s. n. lovitură foarte puternică dată cu piciorul (cu mâna, cu capul sau cu un instrument special) la diferite jocuri sportive. ♦ ~ de penalitate = lovitură de pedeapsă la hochei pe gheață. (< fr., engl. shoot)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
ȘUT1 s. n. durata zilei de muncă în mină, schimb; normă a unui miner într-un schimb. (< germ. Schicht)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
șut s. m. Hoț de buzunare ◊ „Pe linia autobuzului 331 [...] operează patru echipe a câte patru hoți de buzunare (șuți).” R.l. 24 III 93 p. 8. ◊ „Șuții lucrează, cu profesionalism, la buzunare” Expres 45/94 p. 6 (din șuti)
- sursa: DCR2 (1997)
- furnizată de Editura Logos
- adăugată de raduborza
- acțiuni
ȘUT2 ~uri n. (în unele jocuri sportive) Lovire puternică a mingii sau a pucului cu scopul de a înscrie un punct. ~ cu capul. ~ în poartă. /<fr., engl. shoot
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
ȘUT1 ~uri n. Durata zilei de lucru a unei echipe de mineri. /<germ. Schicht
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
șut a. Mold. ciut (de coarne): vacă șută de un corn. [Șerb. ȘUT].
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
șut, V. cĭut.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
CIUT, -Ă, ciuți, -te, adj. (Despre animale cornute) Care este fără coarne, cu coarnele tăiate sau căzute. [Var.: (reg.) șuț, -ă adj.] – Cf. alb. shut.
- sursa: DEX '09 (2009)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
CIUT, -Ă, ciuți, -te, adj. (Despre animale cornute) Care este fără coarne, cu coarnele tăiate sau căzute. [Var.: (reg.) șuț, -ă adj.] – Cf. alb. shut.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de hai
- acțiuni
ciut1, ~ă a [At: CANTEMIR, I. 1.1, 126 / V: (reg) șut / Pl: ~uți, ~e / E: ns cf alb shut] 1 (D. vite) Căruia i s-au tăiat coarnele. 2 (D. vite) Căruia i-au picat coarnele. 3 (D. vite) Cu ambele coarne lăsate în jos. 4 (D. vite) Fără un corn. 5 (Rar; d. vite) Care are coada tăiată. 6 (D. animale, mai ales d. câini) Cu urechile mici (sau fără urechi) Cf ciul. 7 (D. lâna oilor) De o culoare deosebită. 8 (Trs; d. oameni îf șut) Stângaci. 9 (Trs; fig; d. oameni îf șut) Tont.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
șictă sf vz șut5
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
șit sn vz șut5
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
șită sf vz șut5
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
șutău2 sn vz șut6
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
CIUT, -Ă, ciuți, -te, adj. (Despre vite și alte animale cornute) Fără coarne. Bou ciut. Capră ciută, ▭ Ochilă vedea, toate cele... și numai înghețai ce da dintr-însul: Că e laie, Că-i bălaie; Că e ciută, Că-i cornută. CREANGĂ, P. 247. O țiu de coarne, se uită, Și tot strigă că e ciută! PANN, P. V. I 93. – Variantă: (regional) șut, -ă (ȘEZ. III 10, TEODORESCU, P. P. 401) adj.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
centrare-șut s. f. (sport) Centrare care este în același timp șut spre poartă ◊ „[...] bucureștenii au hotărât repede soarta jocului, marcând încă în primele 13 minute, de două ori, la centrările-șut ale lui I.” I.B. 30 X 86 p. 7 (din centrare + șut)
- sursa: DCR2 (1997)
- furnizată de Editura Logos
- adăugată de raduborza
- acțiuni
CIUT ciută (ciuți, ciute) și substantival (despre animale cornute) Care este lipsit de coarne; fără coarne. /Cuv. autoht.
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
ciut a. lipsit de un corn (despre vite). [Termen înrudit cu ciot, trunchiu, și însemnând lit. trunchiat].
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
cĭut, -ă adj. (var. din cĭunt, ca cĭot din cĭont. Rudă cu ung. csut, cĭunt, suta, cĭut; sîrb. bg. alb. šut, cĭut; ceh. šuta koza, capră cĭută; pol. szuty, rut. šuta. Rudă și cu vsl. bg. košúta, sîrb. kóšuta, cĭută, cerboaĭcă, de unde vine și numele de familie unguresc Kossut și chear lat. Cossutianus, menționat de Tacit). Fără coarne: capră cĭută. – În vest șut.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
+șut1/șuț (hoț) (arg.) s. m., pl. șuți
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
șut2 (lovitură; schimb) s. n., pl. șuturi
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
șut s. n., pl. șuturi
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
șut (miner., sport) s. n., pl. șuturi
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
șut
- sursa: MDO (1953)
- adăugată de Ladislau Strifler
- acțiuni
ciut adj. m., pl. ciuți; f. ciută, pl. ciute
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
șuț v. șut
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
ciut adj. m., pl. ciuți; f. ciută, pl. ciute
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
ciut adj. m., pl. ciuți; f. sg. ciută, pl. ciute
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
ciut.
- sursa: IVO-III (1941)
- adăugată de Ladislau Strifler
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
ȘUT s. (MIN.) schimb.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
ȘUT s. (MIN.) schimb.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
șut s. v. HOȚ. MENGHINĂ. PUNGAȘ.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
CIUT adj. (reg.) melcat. (Animal cornut ~.)
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
ȘUȚ s. v. hoț, menghină, pungaș.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
CIUT adj. (reg.) melcat. (Animal cornut ~.)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare etimologice
Explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.
ciut (ciută), adj. – 1. Cu coarnele tăiate, fără coarne sau fără un corn. – 2. Cu urechile tăiate, fără urechi sau fără o ureche. – 3. (Animal) care are coarnele sau urechile foarte mici. – 4. (Trans.) Greoi, neîndemînatic. – Var. șut, ciut, megl. ciut. Creație expresivă, ca ciot „ciuntitură” și bot „rît; cioc” (cu der. bont „tocit” ca ciunt). Cf. it. ciotto „șchiop”, a cărui origine este necunoscută după Prati 287. Este cuvînt comun aproape tututor limbilor balcanice (alb. šut, šüt, bg., sb. šut, mag. csuta, suta, ceh. šutá, pol. szuty, rut. šuta, toate cu sensul de „fără coarne”), fie că este vorba de formații expresive independente, fie de împrumuturi din rom. Totuși opiniile asupra originilor cuvîntului rom. sînt împărțite. Cea mai curentă este cea care îl derivă din alb. (Meyer 420; Philippide, II, 707; Capidan, Dacor., I, 512 și II, 550; DAR); pentru a rezolva dificultatea ridicată de fonetism, s-a apelat la (Capidan) la explicația care pornește de la forma alb. articulată të šut. Această ipoteză nu este imposibilă, însă nu este folositoare, în lumina tuturor rădăcinilor expresive rom., care indică, prin aceleași mijloace, aceeași noțiune. După Cihac, II, 59, ar trebui pornit de la bg. După Pascu, I, 194, de la un lat. *tiutus, din gr. τυτθός și după Giulgea, RF, 49, din lat. exutus „scos, luat”, ipoteze forțate și neinteresante. Cf. Rosetti, II, 114. Aceeași rădăcină prezintă și o var. cu infix nazal, ciunt, adj. (mutilat; ciung; se spune despre oamenii, animalele sau obiectele cărora le lipsește un membru sau o parte), pentru a cărui formație cf. paralelismul lui bot și bont, ciont și probabil cioc și ciung; cf. și it. cioncare (calabr. ciuncari) „a mutila”. Der. ciunti (var. ciunta), vb. (a tăia, a reteza, a amputa, a tăia crengi); ciuntitură, s. f. (acțiunea de a reteza; membru sau parte retezată); ciută, s. f. (căprioară; animal sălbatic, fiară), pe care Capida, Dacor., I, 512 și II, 550 și DAR îl derivă direct din alb. të šute „ciută”; ciutărie, s. f. (parc rezervat pentru creșterea cerbilor); ciutac (var. ciutan, ciutaș), s. m. (nume de bou); ciutit, adj. (fără coarne).
- sursa: DER (1958-1966)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Dicționare specializate
Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.
șut3, șuturi, s.n. (reg.) 1. deschizătură în acoperișul unei case, care permite luminarea și aerisirea podului sau prin care iese fumul. 2. capătul crestat al stâlpilor unei case țărănești.
- sursa: DAR (2002)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
șut4, -ă, (reg.) 1. (despre mâncăruri) picant. 2. (despre capre) fără un corn.
- sursa: DAR (2002)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
șut2, șuturi, s.n. (reg.) 1. menghină. 2. scaun folosit de dulgheri pentru a ciopli lemnul cu ajutorul cuțitoaiei.
- sursa: DAR (2002)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
șut1, șuturi, s.n. – (reg.) Durata unei zile de lucru a unui miner; schimb. – Din germ. Schicht „schimb de muncitori; tură” (DEX, MDA).
- sursa: DRAM 2015 (2015)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
șut2, adj. – v. ciut („fără coarne”).
- sursa: DRAM 2015 (2015)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
șut1, -uri, s.n. – Durata unei zile de lucru a unui miner; schimb. – Din germ. Schicht „schimb, durată” (DEX).
- sursa: DRAM (2011)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
șut2, -ă, (ciut), adj. – (ref. la animale cornute) Fără corn; ciut, ciunt; sau cu cornițe foarte mici: „Cu oi șute și cu șchioape” (Papahagi 1925: 121). – Termen autohton, cf. alb. shut (Hasdeu 1894, Philippide 1928, Rosetti 1962, Russu 1981, Brâncuși 1983).
- sursa: DRAM (2011)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
ciut, -ă, ciuți, -te, adj. – 1. Fără coarne; cu coarnele tăiate sau căzute; șut: „O rămas pă vârv de munte / La oile cele ciute”; „Cu oi șute și cu șchioape” (Papahagi, 1925: 121). 2. Cu coada tăiată. 3. Cu urechi mici. 4. Stângaci, neîndemânatic. ♦ (onom.) Șut, Șuta, Șutea, nume de familie în Maramureș. – Cf. alb. shut (DEX, MDA); termen autohton (alb. shut) (Hasdeu, Philippide, Rosetti, Russu, Brâncuș); creație expresivă ca și ciot și bot (DER).
- sursa: DRAM 2015 (2015)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
ciut, -ă, adj. – Fără coarne; cu coarnele tăiate sau căzute; șut: „O rămas pă vârv de munte / La oile cele ciute” – Termen autohton (Brâncuși 1963; Rosetti 1962); Cf. alb. shut.
- sursa: DRAM (2011)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
Dicționare enciclopedice
Definiții enciclopedice
ȘUT adj. (ciut). 1. Șuta, Al., act.; – ard., 1726 (Paș). 2. Șutul, Fl. (17 B I 368, II 413; Cras). 3. Șutescu (Paș). 4. Șutii 1451 (Ț-Rom 228); -ă (17 B II 191; Paș). 5. Șutitul, N. (16 B V 199). 6. Șuteu (Ard) cf. magh. sütö „brutar” (etim. Pașca). 7. Șuteica (Paș). 8. Șutiul (Cat). 9. Cf. Șutaianul log. munt., 1631 (Sd VII 272), < Șutaia n. marital + -an.
- sursa: Onomastic (1963)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Dicționare de argou
Explică doar sensurile argotice ale cuvintelor.
a lua în șuturi expr. 1. a bate 2. a certa
- sursa: Argou (2007)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
șuț, șuți s. m. hoț (mai ales de buzunare)
- sursa: Argou (2007)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
substantiv neutru (N24) Surse flexiune: DOOM 3 | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
substantiv neutru (N24) Surse flexiune: DOOM 3 | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
substantiv neutru (N24) Surse flexiune: DOOM 3 | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
substantiv neutru (N24) Surse flexiune: DOOM 3 | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
adjectiv (A2) Surse flexiune: DOR | masculin | feminin | |||
nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
vocativ | singular | — | — | ||
plural | — | — |
substantiv masculin (M3) Surse flexiune: DOOM 3 | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular |
| |
plural |
|
substantiv masculin (M1) | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
șut, șuturisubstantiv neutru
- 1. Lovitură (puternică) dată cu piciorul, cu mâna, cu capul sau cu un instrument special în minge, la anumite jocuri sportive. DEX '09 DLRLC DN
- 1.1. Șut de penalitate = lovitură acordată în jocul de hochei pe gheață împotriva echipei care a săvârșit o anumită infracțiune. DN
-
etimologie:
- shoot DEX '09
șut, șuturisubstantiv neutru
- 1. Durata zilei de lucru a unei echipe de muncitori într-o mină; normă a unui miner în timpul unui schimb. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
- își făcea șutul așa cum a prins cu ani în urmă, cînd a învățat meseria asta. CONTEMPORANUL, S. II, 1948, nr. 104, 17/1. DLRLC
- Din spuma Jiului răsar A stelelor puzderii, Cînd de la șut se-ntoarnă iar Spre casa lor, minerii. FRUNZĂ, Z. 31, DLRLC
- Mergi la șut cu tata? DAVIDOGLU, M. 48. DLRLC
-
etimologie:
- Schicht DEX '09 DEX '98 MDN '00
- shoot DN
ciut, ciutăadjectiv
- 1. (Despre animale cornute) Care este fără coarne, cu coarnele tăiate sau căzute. DEX '09 DEX '98 DLRLC
- Bou ciut. Capră ciută, DLRLC
- Ochilă vedea, toate cele... și numai înghețai ce da dintr-însul: Că e laie, Că-i bălaie; Că e ciută, Că-i cornută. CREANGĂ, P. 247. DLRLC
- O țiu de coarne, se uită, Și tot strigă că e ciută! PANN, P. V. I 93. DLRLC
-
etimologie:
- shut DEX '09 DEX '98