11 definiții pentru șamanism

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

ȘAMANISM s. m. Credință în exorcizare, tămăduire miraculoasă, contactul cu lumea de dincolo, întâlnită la unele populații din nordul și centrul Asiei și la unele triburi din Indonezia, Oceania, America și Africa. – Din fr. chamanisme.

șamanism sns [At: BARCIANU / E: fr chamanisme] Religie primitivă, animistă a unor populații din nordul și centrul Asiei și a unor triburi din Indonezia, Oceania, America și Africa, care are la bază credința că slujitorii cultului pot influența spiritele bune sau rele printr-un ritual special, manifestat prin extaz religios, prin dansuri și prin formule magice.

ȘAMANISM s. n. Religie animistă, primitivă, care are la bază credința că slujitorii cultului pot influența spiritele bune sau rele printr-un ritual special, manifestat prin extaz religios, prin dansuri și prin formule magice, practicată de unele populații din nordul și centrul Asiei, de diverse triburi de eschimoși și de indieni din America de Nord, din America de Sud, din Indonezia și din Africa. – Din fr. chamanisme.

ȘAMANISM s.n. Cultul spiritelor, în special al celor rele, răspîndit și astăzi la unele triburi din Indonezia, Oceania, America și Africa. [< fr. chamanisme].

ȘAMANISM s. n. ansamblu de credințe și practici magice constituind forme de mistică primitivă ale religiei unor populații din America de Nord, Asia de Nord și insulele Oc. Pacific, prin cultul strămoșilor, credința în spirite bune și rele, în farmece, ritualuri de tămăduire prin dansuri, stări de extaz etc. (< fr. chamanisme)

ȘAMANISM n. Religie primitivă, caracterizată prin cultul strămoșilor, prin credința în spirite și printr-un ritual manifestat prin extaz, dansuri și formule magice. /<fr. chamanisme

șamanism n. religiunea populațiunilor mongole în Siberia: natura e populată de demoni, de care oamenii pot scăpa prin descântece și vrăji ale fermecătorilor sau șamanilor.

*șamanízm n. O religiune grosolană a popoarelor mongolice din nordu Siberiiĭ și care are ca bază cultu naturiĭ și al spiritelor, care spirite nu se pot alunga de cît pin șamanĭ (fărmăcătorĭ), de unde-ĭ și vine numele.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

Intrare: șamanism
substantiv neutru (N29)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • șamanism
  • șamanismul
  • șamanismu‑
plural
genitiv-dativ singular
  • șamanism
  • șamanismului
plural
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

șamanismsubstantiv neutru

  • 1. Credință în exorcizare, tămăduire miraculoasă, contactul cu lumea de dincolo, întâlnită la unele populații din nordul și centrul Asiei și la unele triburi din Indonezia, Oceania, America și Africa. DEX '09 DEX '98
  • diferențiere Cultul spiritelor, în special al celor rele, răspândit și astăzi la unele triburi din Indonezia, Oceania, America și Africa. DN
  • diferențiere Ansamblu de credințe și practici magice constituind forme de mistică primitivă ale religiei unor populații din America de Nord, Asia de Nord și insulele Oceanului Pacific, prin cultul strămoșilor, credința în spirite bune și rele, în farmece, ritualuri de tămăduire prin dansuri, stări de extaz etc. MDN '00
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.