10 definiții pentru șalupar
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
ȘALUPAR, șalupari, s. m. (Rar) Persoană care conduce o șalupă; șalupist. – Șalupă + suf. -ar.
ȘALUPAR, șalupari, s. m. (Rar) Persoană care conduce o șalupă; șalupist. – Șalupă + suf. -ar.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
șalupar sm [At: SANDU-ALDEA, D. N. 281 / V: (reg) ~lop~, șelop~ / Pl: ~i / E: șalupă + -ar] (Rar) Persoană care conduce o șalupă (1) Si: (rar) șalupist, (îvr) șalupier.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
ȘALUPAR ~i m. Persoană care conduce o șalupă. /șalupă + suf. ~ar
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
șalopar sm vz șalupar
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
șelopar sm vz șalupar
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
șalupar s. m., pl. șalupari
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
șalupar s. m., pl. șalupari
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
șalupar s. m., pl. șalupari
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
ȘALUPAR s. (MAR.) (rar) șalupist.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
ȘALUPAR s. (MAR.) (rar) șalupist.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
substantiv masculin (M1) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular |
| |
plural |
|
șalupar, șaluparisubstantiv masculin
- 1. Persoană care conduce o șalupă. DEX '09 DEX '98sinonime: șalupist
etimologie:
- Șalupă + sufix -ar. DEX '09 DEX '98