2 intrări

20 de definiții

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

ÎNZORZONAT, -Ă, înzorzonați, -te, adj. Împodobit peste măsură și fără gust; împopoțonat. – V. înzorzona.

ÎNZORZONAT, -Ă, înzorzonați, -te, adj. Împodobit peste măsură și fără gust; împopoțonat. – V. înzorzona.

înzorzonat, ~ă a [At: ODOBESCU, S. III, 144 / V: (reg) ~orat / Pl: ~ați, ~e / E: înzorzona] Împodobit peste măsură și fără gust Si: împopoțonat.

ÎNZORZONAT, -Ă, înzorzonați, -te, adj. Împodobit cu multe zorzoane, cu ornamente inutile; gătit, împopoțonat. Vă plimbați, înzorzonați și încîntați, pe canalele astea noroioase. CAMIL PETRESCU, T. II 210. Clădirea însăși, cu etaj, arătoasă și înzorzonată, oprea atenția trecătorilor. REBREANU, R. I 18. Păsărari înzorzonați cu șoimul pe mînă. ODOBESCU, S. III 144. Să-i vedem fagu-ncărcat Încărcat și-nzorzonat Tot cu arme ferecate Și pe ramuri așezate. TEODORESCU, P. P. 504. Variantă: zorzonat, -ă (VLAHUȚĂ, O. A. III 45) adj.

ÎNZORZONA, înzorzonez, vb. I. Refl. și tranz. A (se) împodobi peste măsură și fără gust, a(-și) pune zorzoane; a (se) împopoțona. – În + zorzoane.

ÎNZORZONA, înzorzonez, vb. I. Refl. și tranz. A (se) împodobi peste măsură și fără gust, a(-și) pune zorzoane; a (se) împopoțona. – În + zorzoane.

înzorzona vtr [At: CODRU-DRĂGUȘANU, C. 64 / Pzi: ~nez / E: în- + zorzoane] 1-2 A (se) împodobi peste măsură și fără gust Si: a (se) împopoțona.

înzorzorat, ~ă a vz înzorzonat

ÎNZORZONA, înzorzonez, vb. I. Refl. A se împodobi cu zorzoane, a se îmbrăca cu obiecte de prisos, a se împopoțona.

ZORZONAT, -Ă adj. v. înzorzonat.

ZORZONAT, -Ă adj. v. înzorzonat.

A ÎNZORZONA ~ez tranz. A găti cu prea multe podoabe, dând dovadă de lipsă de gust; a înzestra cu zorzoane; a împopoțona. /în + zorzoană

înzorzonà v. a găti cu zorzoane, a împopotona.

înzorzonéz v. tr. (d. zorzoane). Ornez cu tot felu de zorzoane, înțorțonez, împopoțonez: mitocanca s’a înzorzonat. – Și zorzonez.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

+înzorzonat adj. m., pl. înzorzonați; f. înzorzona, pl. înzorzonate

înzorzonat adj. m., pl. înzorzonați; f. sg. înzorzonată, pl. înzorzonate

înzorzona (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. înzorzonez, 3 înzorzonea; conj. prez. 1 sg. să înzorzonez, 3 să înzorzoneze

înzorzona (a ~) vb., ind. prez. 3 înzorzonea

înzorzona vb., ind. prez. 1 sg. înzorzonez, 3 sg. și pl. înzorzonea

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

ÎNZORZONAT adj. v. împopoțonat.

ÎNZORZONAT adj. împopoțonat, (pop.) împoponat, împopoțat, înțoțonat, zorzonat, (reg.) țifrășit. (Femeie ~.)

ÎNZORZONA vb. a (se) împopoțona, (pop.) a (se) împopona, a (se) înțoțona, a (se) zorzona. (S-a ~ ca o paparudă.)

Intrare: înzorzonat
înzorzonat adjectiv
adjectiv (A2)
Surse flexiune: DOOM 3
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • înzorzonat
  • ‑nzorzonat
  • înzorzonatul
  • înzorzonatu‑
  • ‑nzorzonatul
  • ‑nzorzonatu‑
  • înzorzona
  • ‑nzorzona
  • înzorzonata
  • ‑nzorzonata
plural
  • înzorzonați
  • ‑nzorzonați
  • înzorzonații
  • ‑nzorzonații
  • înzorzonate
  • ‑nzorzonate
  • înzorzonatele
  • ‑nzorzonatele
genitiv-dativ singular
  • înzorzonat
  • ‑nzorzonat
  • înzorzonatului
  • ‑nzorzonatului
  • înzorzonate
  • ‑nzorzonate
  • înzorzonatei
  • ‑nzorzonatei
plural
  • înzorzonați
  • ‑nzorzonați
  • înzorzonaților
  • ‑nzorzonaților
  • înzorzonate
  • ‑nzorzonate
  • înzorzonatelor
  • ‑nzorzonatelor
vocativ singular
plural
zorzonat adjectiv
adjectiv (A2)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • zorzonat
  • zorzonatul
  • zorzonatu‑
  • zorzona
  • zorzonata
plural
  • zorzonați
  • zorzonații
  • zorzonate
  • zorzonatele
genitiv-dativ singular
  • zorzonat
  • zorzonatului
  • zorzonate
  • zorzonatei
plural
  • zorzonați
  • zorzonaților
  • zorzonate
  • zorzonatelor
vocativ singular
plural
înzorzorat
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
Intrare: înzorzona
verb (VT201)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • înzorzona
  • ‑nzorzona
  • înzorzonare
  • ‑nzorzonare
  • înzorzonat
  • ‑nzorzonat
  • înzorzonatu‑
  • ‑nzorzonatu‑
  • înzorzonând
  • ‑nzorzonând
  • înzorzonându‑
  • ‑nzorzonându‑
singular plural
  • înzorzonea
  • ‑nzorzonea
  • înzorzonați
  • ‑nzorzonați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • înzorzonez
  • ‑nzorzonez
(să)
  • înzorzonez
  • ‑nzorzonez
  • înzorzonam
  • ‑nzorzonam
  • înzorzonai
  • ‑nzorzonai
  • înzorzonasem
  • ‑nzorzonasem
a II-a (tu)
  • înzorzonezi
  • ‑nzorzonezi
(să)
  • înzorzonezi
  • ‑nzorzonezi
  • înzorzonai
  • ‑nzorzonai
  • înzorzonași
  • ‑nzorzonași
  • înzorzonaseși
  • ‑nzorzonaseși
a III-a (el, ea)
  • înzorzonea
  • ‑nzorzonea
(să)
  • înzorzoneze
  • ‑nzorzoneze
  • înzorzona
  • ‑nzorzona
  • înzorzonă
  • ‑nzorzonă
  • înzorzonase
  • ‑nzorzonase
plural I (noi)
  • înzorzonăm
  • ‑nzorzonăm
(să)
  • înzorzonăm
  • ‑nzorzonăm
  • înzorzonam
  • ‑nzorzonam
  • înzorzonarăm
  • ‑nzorzonarăm
  • înzorzonaserăm
  • ‑nzorzonaserăm
  • înzorzonasem
  • ‑nzorzonasem
a II-a (voi)
  • înzorzonați
  • ‑nzorzonați
(să)
  • înzorzonați
  • ‑nzorzonați
  • înzorzonați
  • ‑nzorzonați
  • înzorzonarăți
  • ‑nzorzonarăți
  • înzorzonaserăți
  • ‑nzorzonaserăți
  • înzorzonaseți
  • ‑nzorzonaseți
a III-a (ei, ele)
  • înzorzonea
  • ‑nzorzonea
(să)
  • înzorzoneze
  • ‑nzorzoneze
  • înzorzonau
  • ‑nzorzonau
  • înzorzona
  • ‑nzorzona
  • înzorzonaseră
  • ‑nzorzonaseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

înzorzonat, înzorzonaadjectiv

  • 1. Împodobit peste măsură și fără gust. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Vă plimbați, înzorzonați și încîntați, pe canalele astea noroioase. CAMIL PETRESCU, T. II 210. DLRLC
    • format_quote Clădirea însăși, cu etaj, arătoasă și înzorzonată, oprea atenția trecătorilor. REBREANU, R. I 18. DLRLC
    • format_quote Păsărari înzorzonați cu șoimul pe mînă. ODOBESCU, S. III 144. DLRLC
    • format_quote Să-i vedem fagu-ncărcat Încărcat și-nzorzonat Tot cu arme ferecate Și pe ramuri așezate. TEODORESCU, P. P. 504. DLRLC
etimologie:
  • vezi înzorzona DEX '09 DEX '98

înzorzona, înzorzonezverb

  • 1. A (se) împodobi peste măsură și fără gust, a(-și) pune zorzoane; a (se) împopoțona. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    sinonime: împopoțona
etimologie:
  • În + zorzoane DEX '09 DEX '98

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.