2 intrări

25 de definiții

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

ÎNZDRĂVENIRE s. f. Acțiunea de a (se) înzdrăveni; însănătoșire, întremare, întărire. – V. înzdrăveni.

ÎNZDRĂVENIRE s. f. Acțiunea de a (se) înzdrăveni; însănătoșire, întremare, întărire. – V. înzdrăveni.

înzdrăvenire sf [At: DA / V: ~rev~ / Pl: ~ri / E: înzdrăveni] 1-2 Recăpătare (a sănătății sau) a puterilor Si: întremare, înzdrăvenit1 (1-2).

ÎNZDRĂVENIRE s. f. Acțiunea de a se înzdrăveni; întremare, însănătoșire, întărire.

ÎNZDRĂVENI, înzdrăvenesc, vb. IV. Refl. A se însănătoși (după o boală), a deveni (iarăși) puternic, zdravăn; a se întrema, a se întări, a se învoinici. ◊ Tranz. Tratamentul l-a înzdrăvenit.În + zdravăn.

ÎNZDRĂVENI, înzdrăvenesc, vb. IV. Refl. A se însănătoși (după o boală), a deveni (iarăși) puternic, zdravăn; a se întrema, a se întări, a se învoinici. ◊ Tranz. Tratamentul l-a înzdrăvenit.În + zdravăn.

înzdrăveni vr [At: M. SADOVEANU, SĂM. II, 228 / V: ~zdre~ / S și: ~sdră~ / Pzi: ~nesc / E: în- + zdravăn] 1-2 A-și recăpăta (sănătatea sau) puterile Si: a se întrema, a se întări, a se învoinici.

înzdrevenire sf vz înzdrăvenire

ÎNZDRĂVENI, înzdrăvenesc, vb. IV. Refl. A se însănătoși (după o boală), a deveni iarăși zdravăn, puternic; a se întrema, a se întări. Se înzdrăveni oleacă de cum îl cuprinse aerul tare al nopții de vară. VORNIC, P. 209. Nu știa cum să facă să se înzdrăvenească. ISPIRESCU, L. 314.

A SE ÎNZDRĂVENI mă ~esc intranz. A-și reveni după o boală; a prinde puteri; a se face zdravăn; a se întrema; a se înfiripa. /în + zdravăn

A ÎNZDRĂVENI ~esc tranz. A face să se înzdrăvenească. /în + zdravăn

înzdrăvenésc v. tr. (d. zdravăn). Fac ĭar zdravăn, însănătoșesc, restabilesc. V. refl. Mă fac ĭar zdravăn. – Și zdrăvenesc și zdrevenesc (vest).

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

înzdrăvenire s. f., g.-d. art. înzdrăvenirii

înzdrăvenire s. f., g.-d. art. înzdrăvenirii

înzdrăvenire s. f., g.-d. art. înzdrăvenirii

înzdrăveni (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. înzdrăvenesc, 3 sg. înzdrăvenește, imperf. 1 înzdrăveneam; conj. prez. 1 sg. să înzdrăvenesc, 3 să înzdrăvenească

înzdrăveni (a ~) vb., ind. prez. 3 sg. înzdrăvenește, imperf. 3 sg. înzdrăvenea; conj. prez. 3 înzdrăvenească

înzdrăveni vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. înzdrăvenesc, imperf. 3 sg. înzdrăvenea; conj. prez. 3 sg. și pl. înzdrăvenească

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

ÎNZDRĂVENIRE s. (MED.) 1. v. însănătoșire. 2. v. întremare.

ÎNZDRĂVENIRE s. (MED.) 1. îndreptare, înfiripare, însănătoșire, întremare, lecuire, refacere, restabilire, ridicare, tămăduire, vindecare, (pop.) sculare, tamăduială, (înv.) sănătoșare, tămăduință, vracevanie. (~ completă a bolnavului.) 2. fortificare, îndreptare, înfiripare, întărire, întremare, reconfortare, refacere, restabilire, tonificare, (rar) reconfort, (înv. și pop.) împuternicire. (~ lui după boală.)

ÎNZDRĂVENI vb. 1. v. însănătoși. 2. v. întrema.

ÎNZDRĂVENI vb. (MED.) 1. a (se) îndrepta, a (se) înfiripa, a (se) însănătoși, a (se) întrema, a (se) lecui, a (se) reface, a (se) restabili, a (se) ridica, a (se) tămădui, a (se) vindeca, (latinism rar) a (se) sana, (pop. și fam.) a (se) drege, a (se) doftori, a (se) doftorici, (pop.) a (se) scula, (înv. și reg.) a (se) sănătoșa, a (se) tocmi, a (se) zdrăveni, (reg.) a (se) răzbuna, (Transilv.) a (se) citovi, (Mold.) a (se) priboli, (prin Olt., Ban. și Transilv.) a (se) zvidui, (înv.) a (se) remedia, a (se) vrăciui. (S-a ~ complet după boală.) 2. a (se) fortifica, a (se) îndrepta, a (se) înfiripa, a (se) întări, a (se) întrema, a (se) reconforta, a (se) reface, a (se) restabili, a (se) tonifica, (înv. și pop.) a (se) împuternici, (pop. și fam.) a (se) drege, (pop.) a (se) scula, (înv. și reg.) a (se) zdrăveni, (reg.) a (se) vînjoșa, (Mold.) a (se) priboli. (Bolnavul s-a mai ~.)

Dicționare etimologice

Explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

ÎNZDRĂVENI, înzdrăvenesc, vb. IV. ~ 2. Intranz. (Banat, Trans. de V.) A strănuta. (din zdravăn cu pref. în-; sensul al doilea se explică prin formula zdravăn = sănătos, care li se spune celor care strănută)

Intrare: înzdrăvenire
înzdrăvenire substantiv feminin
substantiv feminin (F107)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • înzdrăvenire
  • ‑nzdrăvenire
  • înzdrăvenirea
  • ‑nzdrăvenirea
plural
  • înzdrăveniri
  • ‑nzdrăveniri
  • înzdrăvenirile
  • ‑nzdrăvenirile
genitiv-dativ singular
  • înzdrăveniri
  • ‑nzdrăveniri
  • înzdrăvenirii
  • ‑nzdrăvenirii
plural
  • înzdrăveniri
  • ‑nzdrăveniri
  • înzdrăvenirilor
  • ‑nzdrăvenirilor
vocativ singular
plural
înzdrevenire substantiv feminin
substantiv feminin (F107)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • înzdrevenire
  • ‑nzdrevenire
  • înzdrevenirea
  • ‑nzdrevenirea
plural
  • înzdreveniri
  • ‑nzdreveniri
  • înzdrevenirile
  • ‑nzdrevenirile
genitiv-dativ singular
  • înzdreveniri
  • ‑nzdreveniri
  • înzdrevenirii
  • ‑nzdrevenirii
plural
  • înzdreveniri
  • ‑nzdreveniri
  • înzdrevenirilor
  • ‑nzdrevenirilor
vocativ singular
plural
Intrare: înzdrăveni
verb (VT401)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • înzdrăveni
  • ‑nzdrăveni
  • înzdrăvenire
  • ‑nzdrăvenire
  • înzdrăvenit
  • ‑nzdrăvenit
  • înzdrăvenitu‑
  • ‑nzdrăvenitu‑
  • înzdrăvenind
  • ‑nzdrăvenind
  • înzdrăvenindu‑
  • ‑nzdrăvenindu‑
singular plural
  • înzdrăvenește
  • ‑nzdrăvenește
  • înzdrăveniți
  • ‑nzdrăveniți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • înzdrăvenesc
  • ‑nzdrăvenesc
(să)
  • înzdrăvenesc
  • ‑nzdrăvenesc
  • înzdrăveneam
  • ‑nzdrăveneam
  • înzdrăvenii
  • ‑nzdrăvenii
  • înzdrăvenisem
  • ‑nzdrăvenisem
a II-a (tu)
  • înzdrăvenești
  • ‑nzdrăvenești
(să)
  • înzdrăvenești
  • ‑nzdrăvenești
  • înzdrăveneai
  • ‑nzdrăveneai
  • înzdrăveniși
  • ‑nzdrăveniși
  • înzdrăveniseși
  • ‑nzdrăveniseși
a III-a (el, ea)
  • înzdrăvenește
  • ‑nzdrăvenește
(să)
  • înzdrăvenească
  • ‑nzdrăvenească
  • înzdrăvenea
  • ‑nzdrăvenea
  • înzdrăveni
  • ‑nzdrăveni
  • înzdrăvenise
  • ‑nzdrăvenise
plural I (noi)
  • înzdrăvenim
  • ‑nzdrăvenim
(să)
  • înzdrăvenim
  • ‑nzdrăvenim
  • înzdrăveneam
  • ‑nzdrăveneam
  • înzdrăvenirăm
  • ‑nzdrăvenirăm
  • înzdrăveniserăm
  • ‑nzdrăveniserăm
  • înzdrăvenisem
  • ‑nzdrăvenisem
a II-a (voi)
  • înzdrăveniți
  • ‑nzdrăveniți
(să)
  • înzdrăveniți
  • ‑nzdrăveniți
  • înzdrăveneați
  • ‑nzdrăveneați
  • înzdrăvenirăți
  • ‑nzdrăvenirăți
  • înzdrăveniserăți
  • ‑nzdrăveniserăți
  • înzdrăveniseți
  • ‑nzdrăveniseți
a III-a (ei, ele)
  • înzdrăvenesc
  • ‑nzdrăvenesc
(să)
  • înzdrăvenească
  • ‑nzdrăvenească
  • înzdrăveneau
  • ‑nzdrăveneau
  • înzdrăveni
  • ‑nzdrăveni
  • înzdrăveniseră
  • ‑nzdrăveniseră
verb (VT401)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • zdreveni
  • zdrevenire
  • zdrevenit
  • zdrevenitu‑
  • zdrevenind
  • zdrevenindu‑
singular plural
  • zdrevenește
  • zdreveniți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • zdrevenesc
(să)
  • zdrevenesc
  • zdreveneam
  • zdrevenii
  • zdrevenisem
a II-a (tu)
  • zdrevenești
(să)
  • zdrevenești
  • zdreveneai
  • zdreveniși
  • zdreveniseși
a III-a (el, ea)
  • zdrevenește
(să)
  • zdrevenească
  • zdrevenea
  • zdreveni
  • zdrevenise
plural I (noi)
  • zdrevenim
(să)
  • zdrevenim
  • zdreveneam
  • zdrevenirăm
  • zdreveniserăm
  • zdrevenisem
a II-a (voi)
  • zdreveniți
(să)
  • zdreveniți
  • zdreveneați
  • zdrevenirăți
  • zdreveniserăți
  • zdreveniseți
a III-a (ei, ele)
  • zdrevenesc
(să)
  • zdrevenească
  • zdreveneau
  • zdreveni
  • zdreveniseră
înzdreveni
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

înzdrăvenire, înzdrăvenirisubstantiv feminin

etimologie:
  • vezi înzdrăveni DEX '09 DEX '98

înzdrăveni, înzdrăvenescverb

  • 1. reflexiv A se însănătoși (după o boală), a deveni (iarăși) puternic, zdravăn; a se întrema, a se întări, a se învoinici. DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX
    • format_quote Se înzdrăveni oleacă de cum îl cuprinse aerul tare al nopții de vară. VORNIC, P. 209. DLRLC
    • format_quote Nu știa cum să facă să se înzdrăvenească. ISPIRESCU, L. 314. DLRLC
    • 1.1. tranzitiv A face să se înzdrăvenească. NODEX
      • format_quote Tratamentul l-a înzdrăvenit. DEX '09 DEX '98
etimologie:
  • În + zdravăn DEX '09 DEX '98 NODEX

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.