2 intrări

41 de definiții

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

ÎNVRÂSTAT, -Ă adj. v. învârstat.

ÎNVRÂSTAT, -Ă adj. v. învârstat.

învrâstat, ~ă [At: SEVASTOS, N. 46 / V: ~vârs~, ~tit / Pl: ~ați, ~e / E: învrâsta] 1 a Cu dungi. 2 a (Pex) De mai multe culori Si: pestriț. 3 a (Fig) Amestecat2 (1). 4 a (Fig) Variat. 5 a (Îs) Zile ~e Zile de post care alternează cu zile de dulce. 6 sf (Pop; îf învrâstită) Săptămâna dinaintea celei albe, în care miercurea și vinerea se postește.

ÎNVÂRSTA, învârstez, vb. I. Tranz. (Pop.) A face dungi de culori diferite pe o țesătură sau cusătură; p. ext. a îmbina între ele lucruri de diferite culori. [Var.: învrâsta vb. I] – Din învârstat (derivat regresiv).

ÎNVÂRSTAT, -Ă, învârstați, -te, adj. (Pop.) Cu dungi, vărgat; p. ext. împestrițat, pestriț. [Var.: învrâstat, -ă adj.] – În + vârstă („dungă”) + suf. -at.

ÎNVRÂSTA vb. I v. învârsta.

învârstat, ~ă a vz învrâstat

învrâsta vt [At: M. COSTIN, ap. LET. I, 265/4 / V: ~vârs~ / Pzi: ~tez, învrâst / E: în- + vrâsta] 1 A face dungi de culori diferite pe o țesătură sau pe o cusătură. 2 (Pex) A îmbina între ele lucruri de diferite culori. 3 (Pex) A alterna (4).

învrâstit, ~ă sf, a vz învrâstat corectat(ă)

ÎNVÂRSTA, învârstez, vb. I. Tranz. A face dungi de culori diferite pe o țesătură sau cusătură; p. ext. a îmbina între ele lucruri de diferite culori. [Var.: învrâsta vb. I] – Din învârstat (derivat regresiv).

ÎNVÂRSTAT, -Ă, învârstați, -te, adj. Cu dungi, vărgat; p. ext. împestrițat, pestriț. [Var.: învrâstat, -ă adj.] – În + vârstă („dungă”) + suf. -at.

ÎNVÎRSTA, învîrstez, vb. I. Tranz. A vărga o țesătură sau o cusătură cu dungi de altă culoare; p. ext. a îmbina între ele lucruri de diferite culori. A învîrsta o scoarță.Ciobanii le-or lua [florile] Și le-or învîrsta, Dalbe cu albastre, Verzi cu mohorîte. TEODORESCU, P. P. 75. ◊ Refl. Fig. Brăzdăturile plugurilor se învîrstau ca niște petece negre pe o uriașă velință gălbuie. SANDU-ALDEA, U. P. 7. – Variante: învrîsta (C. PETRESCU, R. DR. 25), vîrsta, vrîsta (I. IONESCU, P. 321) vb. I.

ÎNVÎRSTAT, -Ă, învîrstați, -te, adj. Cu dungi, dungat, vărgat; p. ext. împestrițat, pestriț. În toate părțile, dealuri rotunde... cu holde-nvîrstate pe dulcea revărsare a coastelor. VLAHUȚĂ, O. A. 424. – Variante: învrîstat, -ă (C. PETRESCU, R. DR. 25), vîrstat, -ă (SEVASTOS, N. 46) adj.

ÎNVRÎSTAT, -Ă adj. v. învîrstat.

VÎRSTAT, -Ă adj. v. învîrstat.

A ÎNVÂRSTA ~ez tranz. A ornamenta cu dungi; a dunga; a vărga. /în + vârstă

învârstà v. 1. a înflora și vărga: a învârsta marame; 2. a lega în mănunchi: și flori culegea, cunune învârsta POP. [V. vârstă].

învârstat a. vărgat: marame învârstate de borangic fig. dealul învârstat de lanuri.

vîrstéz v. tr. (d. vîrstă, dungă, ca sîrb. vrstati, a alinia). Însemn pin dungĭ. – Și înv-. – În est vrîstez: lucrurile lumiĭ vîrstează toate și turbură (Cost. 1, 293).

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

învârsta (a ~) (pop.) vb., ind. prez. 1 sg. învârstez, 3 învârstea; conj. prez. 1 sg. să învârstez, 3 să învârsteze

învârsta (a ~) (pop.) vb., ind. prez. 3 învârstea

învârsta vb., ind. prez. 1 sg. învârstez, 3 sg. și pl. învârstea

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

ÎNVÂRSTA vb. v. dunga, tărca, vărga.

ÎNVÂRSTAT adj. v. bălțat, dungat, tărcat, vărgat.

SĂPTĂMÂNA ÎNVÂRSTA s. v. cârneleagă, harți.

învîrsta vb. v. DUNGA. TĂRCA. VĂRGA.

învîrstat adj. v. BĂLȚAT. DUNGAT. TĂRCAT. VĂRGAT.

săptămâna învîrsta s. v. CÎRNELEAGĂ. HARȚI.

Dicționare specializate

Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.

învrâstat, învrâstată, adj. (pop.) 1. cu dungi, dungat, pestriț. 2. amestecat, alternativ, schimbăcios.

învârsta, învârstez, vb. I (pop.) 1. a vărga, a înflora. 2. a lega în mănunchi.

învârstat, învârstată, adj. (pop.) 1. vărgat, înflorat. 2. legat în mănunchi.

învrâsta, învrâștez, vb. I (pop.) 1. a face vrâste (dungi, fâșii, vergi) pe un obiect, a face cu vrâste un obiect; a îndunga, a învărga. 2. (fig.) a alterna. 3. (fig.; refl.) a deveni schimbăcios, a se schimba.

învârsta, (învârsti, învârșta, învărsta), vb. tranz. – (reg.) 1. A împodobi. 2. A face dungi, a pune vârste, a învărga cu mai multe culori: „Nu știu, coasă ori descoasă, / O mununiță-nvârstează” (Bârlea, 1924: 32). „Roșiuță, merâuță / Să le-nvârste-n cununiță” (Antologie, 1980: 76). – Der. regr. din învârstat „vărgat” (Șăineanu, Scriban, DEX); var. a lui învrăsta (< în + vrâstă) (MDA).

învârstat, -ă, învârstați, -te, (învrâstat), adj. – (reg.) Cu dungi, vărgat: „Numa eu, mămucă, n-am / Țoluc învrâstat pă pat” (Bilțiu, 1990: 377). – Din în- + vârstă „dungă” (< srb. vrsta) + suf. -at (DEX); din învrâsta (MDA).

învârsta, (învârsti, învârșta, învărsta), vb. tranz. – 1. A împodobi. 2. A face dungi, a pune vârste, a învărga cu mai multe culori: „Nu știu, coasă, ori descoasă, / O mununiță-nvârstează” (Bârlea 1924: 32). „Roșiuță, merâuță / Să le-nvârste-n cununiță” (Antologie 1980: 76). – Der. regr. din învârstat „vărgat”.

învârstat, -ă, (învrâstat), adj. – Cu dungi, vărgat: „Numa eu, mămucă, n-am / Țoluc învrâstat pă pat” (Bilțiu 1990: 377). – În- + vârstă „dungă” (< srb. vrsta) + -at.

Intrare: învârsta
verb (VT201)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • învârsta
  • ‑nvârsta
  • învârstare
  • ‑nvârstare
  • învârstat
  • ‑nvârstat
  • învârstatu‑
  • ‑nvârstatu‑
  • învârstând
  • ‑nvârstând
  • învârstându‑
  • ‑nvârstându‑
singular plural
  • învârstea
  • ‑nvârstea
  • învârstați
  • ‑nvârstați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • învârstez
  • ‑nvârstez
(să)
  • învârstez
  • ‑nvârstez
  • învârstam
  • ‑nvârstam
  • învârstai
  • ‑nvârstai
  • învârstasem
  • ‑nvârstasem
a II-a (tu)
  • învârstezi
  • ‑nvârstezi
(să)
  • învârstezi
  • ‑nvârstezi
  • învârstai
  • ‑nvârstai
  • învârstași
  • ‑nvârstași
  • învârstaseși
  • ‑nvârstaseși
a III-a (el, ea)
  • învârstea
  • ‑nvârstea
(să)
  • învârsteze
  • ‑nvârsteze
  • învârsta
  • ‑nvârsta
  • învârstă
  • ‑nvârstă
  • învârstase
  • ‑nvârstase
plural I (noi)
  • învârstăm
  • ‑nvârstăm
(să)
  • învârstăm
  • ‑nvârstăm
  • învârstam
  • ‑nvârstam
  • învârstarăm
  • ‑nvârstarăm
  • învârstaserăm
  • ‑nvârstaserăm
  • învârstasem
  • ‑nvârstasem
a II-a (voi)
  • învârstați
  • ‑nvârstați
(să)
  • învârstați
  • ‑nvârstați
  • învârstați
  • ‑nvârstați
  • învârstarăți
  • ‑nvârstarăți
  • învârstaserăți
  • ‑nvârstaserăți
  • învârstaseți
  • ‑nvârstaseți
a III-a (ei, ele)
  • învârstea
  • ‑nvârstea
(să)
  • învârsteze
  • ‑nvârsteze
  • învârstau
  • ‑nvârstau
  • învârsta
  • ‑nvârsta
  • învârstaseră
  • ‑nvârstaseră
verb (VT201)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • învrâsta
  • ‑nvrâsta
  • învrâstare
  • ‑nvrâstare
  • învrâstat
  • ‑nvrâstat
  • învrâstatu‑
  • ‑nvrâstatu‑
  • învrâstând
  • ‑nvrâstând
  • învrâstându‑
  • ‑nvrâstându‑
singular plural
  • învrâstea
  • ‑nvrâstea
  • învrâstați
  • ‑nvrâstați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • învrâstez
  • ‑nvrâstez
(să)
  • învrâstez
  • ‑nvrâstez
  • învrâstam
  • ‑nvrâstam
  • învrâstai
  • ‑nvrâstai
  • învrâstasem
  • ‑nvrâstasem
a II-a (tu)
  • învrâstezi
  • ‑nvrâstezi
(să)
  • învrâstezi
  • ‑nvrâstezi
  • învrâstai
  • ‑nvrâstai
  • învrâstași
  • ‑nvrâstași
  • învrâstaseși
  • ‑nvrâstaseși
a III-a (el, ea)
  • învrâstea
  • ‑nvrâstea
(să)
  • învrâsteze
  • ‑nvrâsteze
  • învrâsta
  • ‑nvrâsta
  • învrâstă
  • ‑nvrâstă
  • învrâstase
  • ‑nvrâstase
plural I (noi)
  • învrâstăm
  • ‑nvrâstăm
(să)
  • învrâstăm
  • ‑nvrâstăm
  • învrâstam
  • ‑nvrâstam
  • învrâstarăm
  • ‑nvrâstarăm
  • învrâstaserăm
  • ‑nvrâstaserăm
  • învrâstasem
  • ‑nvrâstasem
a II-a (voi)
  • învrâstați
  • ‑nvrâstați
(să)
  • învrâstați
  • ‑nvrâstați
  • învrâstați
  • ‑nvrâstați
  • învrâstarăți
  • ‑nvrâstarăți
  • învrâstaserăți
  • ‑nvrâstaserăți
  • învrâstaseți
  • ‑nvrâstaseți
a III-a (ei, ele)
  • învrâstea
  • ‑nvrâstea
(să)
  • învrâsteze
  • ‑nvrâsteze
  • învrâstau
  • ‑nvrâstau
  • învrâsta
  • ‑nvrâsta
  • învrâstaseră
  • ‑nvrâstaseră
verb (VT201)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • vrâsta
  • vrâstare
  • vrâstat
  • vrâstatu‑
  • vrâstând
  • vrâstându‑
singular plural
  • vrâstea
  • vrâstați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • vrâstez
(să)
  • vrâstez
  • vrâstam
  • vrâstai
  • vrâstasem
a II-a (tu)
  • vrâstezi
(să)
  • vrâstezi
  • vrâstai
  • vrâstași
  • vrâstaseși
a III-a (el, ea)
  • vrâstea
(să)
  • vrâsteze
  • vrâsta
  • vrâstă
  • vrâstase
plural I (noi)
  • vrâstăm
(să)
  • vrâstăm
  • vrâstam
  • vrâstarăm
  • vrâstaserăm
  • vrâstasem
a II-a (voi)
  • vrâstați
(să)
  • vrâstați
  • vrâstați
  • vrâstarăți
  • vrâstaserăți
  • vrâstaseți
a III-a (ei, ele)
  • vrâstea
(să)
  • vrâsteze
  • vrâstau
  • vrâsta
  • vrâstaseră
verb (VT201)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • vârsta
  • vârstare
  • vârstat
  • vârstatu‑
  • vârstând
  • vârstându‑
singular plural
  • vârstea
  • vârstați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • vârstez
(să)
  • vârstez
  • vârstam
  • vârstai
  • vârstasem
a II-a (tu)
  • vârstezi
(să)
  • vârstezi
  • vârstai
  • vârstași
  • vârstaseși
a III-a (el, ea)
  • vârstea
(să)
  • vârsteze
  • vârsta
  • vârstă
  • vârstase
plural I (noi)
  • vârstăm
(să)
  • vârstăm
  • vârstam
  • vârstarăm
  • vârstaserăm
  • vârstasem
a II-a (voi)
  • vârstați
(să)
  • vârstați
  • vârstați
  • vârstarăți
  • vârstaserăți
  • vârstaseți
a III-a (ei, ele)
  • vârstea
(să)
  • vârsteze
  • vârstau
  • vârsta
  • vârstaseră
Intrare: învârstat
învârstat adjectiv
adjectiv (A2)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • învârstat
  • ‑nvârstat
  • învârstatul
  • învârstatu‑
  • ‑nvârstatul
  • ‑nvârstatu‑
  • învârsta
  • ‑nvârsta
  • învârstata
  • ‑nvârstata
plural
  • învârstați
  • ‑nvârstați
  • învârstații
  • ‑nvârstații
  • învârstate
  • ‑nvârstate
  • învârstatele
  • ‑nvârstatele
genitiv-dativ singular
  • învârstat
  • ‑nvârstat
  • învârstatului
  • ‑nvârstatului
  • învârstate
  • ‑nvârstate
  • învârstatei
  • ‑nvârstatei
plural
  • învârstați
  • ‑nvârstați
  • învârstaților
  • ‑nvârstaților
  • învârstate
  • ‑nvârstate
  • învârstatelor
  • ‑nvârstatelor
vocativ singular
plural
vârstat adjectiv
adjectiv (A2)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • vârstat
  • vârstatul
  • vârstatu‑
  • vârsta
  • vârstata
plural
  • vârstați
  • vârstații
  • vârstate
  • vârstatele
genitiv-dativ singular
  • vârstat
  • vârstatului
  • vârstate
  • vârstatei
plural
  • vârstați
  • vârstaților
  • vârstate
  • vârstatelor
vocativ singular
plural
învrâstat adjectiv
adjectiv (A2)
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • învrâstat
  • ‑nvrâstat
  • învrâstatul
  • învrâstatu‑
  • ‑nvrâstatul
  • ‑nvrâstatu‑
  • învrâsta
  • ‑nvrâsta
  • învrâstata
  • ‑nvrâstata
plural
  • învrâstați
  • ‑nvrâstați
  • învrâstații
  • ‑nvrâstații
  • învrâstate
  • ‑nvrâstate
  • învrâstatele
  • ‑nvrâstatele
genitiv-dativ singular
  • învrâstat
  • ‑nvrâstat
  • învrâstatului
  • ‑nvrâstatului
  • învrâstate
  • ‑nvrâstate
  • învrâstatei
  • ‑nvrâstatei
plural
  • învrâstați
  • ‑nvrâstați
  • învrâstaților
  • ‑nvrâstaților
  • învrâstate
  • ‑nvrâstate
  • învrâstatelor
  • ‑nvrâstatelor
vocativ singular
plural
învrâstit
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

învârsta, învârstezverb

  • 1. popular A face dungi de culori diferite pe o țesătură sau cusătură. DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX
    • format_quote A învârsta o scoarță. DLRLC
    • format_quote Ciobanii le-or lua [florile] Și le-or învîrsta, Dalbe cu albastre, Verzi cu mohorîte. TEODORESCU, P. P. 75. DLRLC
    • format_quote reflexiv figurat Brăzdăturile plugurilor se învîrstau ca niște petece negre pe o uriașă velință gălbuie. SANDU-ALDEA, U. P. 7. DLRLC
    • 1.1. prin extensiune A îmbina între ele lucruri de diferite culori. DEX '09 DEX '98 DLRLC
etimologie:

învârstat, învârstaadjectiv

etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.