2 intrări
6 definiții
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
ÎNTREGULIȚĂ, întregulițe, adj. (Pop., întărind pe „întreagă”) Diminutiv al lui întreagă. – Întreg + suf. -uliță.
ÎNTREGULIȚĂ, întregulițe, adj. (Fam., întărind pe „întreagă”) Diminutiv al lui întreagă. – Întreg + suf. -uliță.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de valeriu
- acțiuni
ÎNTREGULIȚĂ adj. f. (Familiar, întărind pe «întreagă») Diminutiv al lui întreagă; întreguță. Porunci bucătăresei să nu lepede nimic din ale găinei, nici din măruntaie, ci s-o frigă așa întreagă întreguliță. ISPIRESCU, L. 271.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
întreguliță adj. f., pl. întregulițe
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
!întreg-întreguleț (pop.) adj. m., pl. întregi-întreguleți; f. întreagă-întreguliță, pl. întregi-întregulițe
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
!întreg-întreguleț (pop.) adj. m., pl. întregi-întreguleți; f. întreagă-întreguliță, pl. întregi-întregulițe
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
| adjectiv feminin (AF1) | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
| adjectiv feminin compus | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
| adjectiv masculin compus | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
întreguleț, întreguleațăadjectiv întreguliță, întregulițeadjectiv feminin
- 1. (Întărind pe „întreg”, „întreagă”) Diminutiv al lui întreg, întreagă. DEX '09 DEX '98 DLRLCsinonime: întreguț
- A podidit-o un plîns d-a muiat un ștergar întreg întreguleț. DELAVRANCEA, S. 12. DLRLC
- Un an întreg întreguleț o plînse. ISPIRESCU, L. 306. DLRLC
- Porunci bucătăresei să nu lepede nimic din ale găinei, nici din măruntaie, ci s-o frigă așa întreagă întreguliță. ISPIRESCU, L. 271. DLRLC
-
etimologie:
- Întreg + sufix -uleț, -uliță. DEX '09 DEX '98
Lista completă de definiții se află pe fila definiții.