3 intrări
43 de definiții
din care- explicative (27)
- morfologice (8)
- relaționale (6)
- specializate (2)
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
ÎNSĂILAT1 s. n. Însăilare. [Pr.: -să-i-. – Var.: înseilat s. n.] – V. însăila.
ÎNSĂILAT2, -Ă, însăilați, -te, adj. Cusut provizoriu. ♦ Fig. Făcut în mod superficial, provizoriu; înjghebat, improvizat. [Pr.: -să-i-. – Var.: înseilat, -ă adj.] – V. însăila.
- sursa: DEX '09 (2009)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
însăilat2, ~ă a [At: GORJAN, H. IV, 77/1 / V: ~sei~, ~ăel~ / Pl: ~ați, ~e / E: însăila] 1 Cusut provizoriu, cu împunsături rare Si: înșulărit (1). 2 Prins cu un fir de ață de culoare contrastantă pe acolo pe unde se va coase apoi definitiv Si: înșulărit (2). 3 (Fig) Făcut în mod superficial. 4 (Fig) Improvizat.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
însăilat1 sn [At: HEM 1174 / V: ~ăel~, ~sei / Pl: ~uri / E: însăila] 1-3 Însăilare (1-3). 4 (Fig) Improvizare.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
ÎNSĂILAT2, -Ă, însăilați, -te, adj. Cusut provizoriu. ♦ Fig. Făcut în mod superficial, provizoriu; înjghebat, improvizat. [Var.: înseilat, -ă adj.] – V. însăila.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de valeriu
- acțiuni
ÎNSĂILAT1 s. n. Însăilare. [Var.: înseilat s. n.] – V. însăila.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de valeriu
- acțiuni
ÎNSĂILAT, -Ă, însăilați, -te, adj. Cusut provizoriu, prins cu ață. Haină însăilată. ♦ Fig. Făcut provizoriu, înjghebat, schematic. – Pronunțat: -să-i-. – Variantă: înseilat, -ă (NEGRUZZI, S. I 238) adj.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
ÎNSĂILA, însăilez, vb. I. Tranz. A coase în mod provizoriu cu împunsături depărtate; a prinde cu un fir de ață (albă) locurile pe unde se va coase apoi definitiv. ♦ Fig. A face superficial un lucru; a înjgheba; a improviza, a înșira. [Pr.: -să-i-. – Var.: înseila vb. I] – Cf. saia.
- sursa: DEX '09 (2009)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
ÎNSEILA vb. I v. însăila.
- sursa: DEX '09 (2009)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
ÎNSEILA vb. I v. însăila.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de valeriu
- acțiuni
ÎNSEILAT2, -Ă adj. v. însăilat2.
- sursa: DEX '09 (2009)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
ÎNSEILAT2, -Ă adj. v. însăilat2.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de valeriu
- acțiuni
ÎNSEILAT1 s. n. v. însăilat1.
- sursa: DEX '09 (2009)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
ÎNSEILAT1 s. n. v. însăilat1.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de valeriu
- acțiuni
însăela v vz însăila
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
însăelat1 sn vz însăilat1
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
însăelat2, ~ă a vz însăilat2
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
însăila vt [At: DA ms / Pzi: ~lez / V: ~ăela, ~sei~, ~sela / E: în- + saiele (pll saia)] 1 A coase în mod provizoriu cu împunsături depărtate Si: (îrg) a înseilui (1), a înșulări (1). 2 A prinde cu un fir de ață de culoare contrastantă locurile pe unde se va coase apoi definitiv Si: (îrg) a înseilui (2), a înșulări (2). 3 (Fig) A face superficial un lucru. 4 (Fig) A improviza.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
înseila v vz însăila
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
înseilat1 sn vz însăilat1
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
înseilat2, ~ă a vz însăilat2
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
însela v vz însăila
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
înselat2, ~ă a vz însăilat2
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
înselat1 sn vz însăilat1
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
ÎNSĂILA, însăilez, vb. I. Tranz. A coase în mod provizoriu cu împunsături depărtate; a prinde cu un fir de ață (albă) locurile pe unde se va coase apoi definitiv. ♦ Fig. A face superficial un lucru; a înjgheba; a improviza, a înșira. [Var.: înseila vb. I] – Cf. saia.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de valeriu
- acțiuni
ÎNSĂILA, însăilez, vb. I. Tranz. A coase cu împunsături rare, în mod provizoriu, a prinde cu ață. ♦ Fig. A imagina, a improviza. Însăila lungi dialoguri între personagii din veacuri deosebite. M. I. CARAGIALE, C. 116. – Pronunțat: -să-i-.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
ÎNSEILAT, -Ă adj. v. însăilat.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
A ÎNSĂILA ~ez tranz. 1) (obiecte de îmbrăcăminte) A prinde printr-o cusătură rară (pentru a însemna locurile care trebuie cusute definitiv). 2) fig. (planuri, proiecte etc.) A contura în linii generale. [Sil. în-să-i-] /în + saia
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
însăilà v. 1. a coase cu împunsături rare, a prinde cu ață pe unde are să se coase la urmă: a însăila rochea; 2. a împreuna: am însăilat bucățelele ISP.; 3. fig. a începe a face. [V. saià].
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
însăĭléz v. tr. (got. insailjan, a lega cu funiĭ. V. sailă, saĭa 2 și sălai. Cp. și cu ung. szál, ață). Înșulăresc, cos cu împunsăturĭ rare și în mod provizoriŭ: a însăila o rochie.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
însăilat (desp. -să-i-) s. n.
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
însăilat (-să-i-) s. n.
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
însăilat s. n. (sil. -să-i-)
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
însăila (desp. -să-i-) vb., ind. prez. 1 sg. însăilez, 3 însăilează; conj. prez. 1 sg. să însăilez, 3 să însăileze corectat(ă)
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
însăila (-să-i-) vb., ind. prez. 3 însăilează
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
însăila vb. (sil. -să-i-), ind. prez. 1 sg. însăilez, 3 sg. și pl. însăilează
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
însăila
- sursa: MDO (1953)
- adăugată de Ladislau Strifler
- acțiuni
înseilez.
- sursa: IVO-III (1941)
- adăugată de Ladislau Strifler
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
ÎNSĂILAT s. v. însăilare.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
ÎNSĂILAT s. însăilare. (~ unei mîneci.)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
ÎNSĂILA vb. v. improviza.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
ÎNSĂILA vb. (reg.) a minciuna, (prin Transilv.) a prevești, a străjui, (prin vestul Munt.) a suli. (A ~ o haină.)
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
ÎNSĂILA vb. (reg.) a minciuna, (prin Transilv.) a prevești, a străjui, (prin vestul Munt.) a suli. (A ~ o haină.)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
însăila vb. v. IMPROVIZA.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare specializate
Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.
însăila, însăilez, vb. tranz. – A coase provizoriu. – Din în- + saia „ață pentru însăilat” (DEX, MDA) < tc. saya (Cihac, Conev, cf. DER; Șăineanu, Scriban); cuvânt autohton (Russu, 1981).
- sursa: DRAM 2015 (2015)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
însăila, însăilez, vb. tranz. – A coase provizoriu. – Cuvânt autohton (Russu 1981).
- sursa: DRAM (2011)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
- silabație: în-să-i-lat
adjectiv (A2) Surse flexiune: DOR | masculin | feminin | |||
nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
vocativ | singular | — | — | ||
plural | — | — |
adjectiv (A2) | masculin | feminin | |||
nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
vocativ | singular | — | — | ||
plural | — | — |
- silabație: în-să-i-lat
substantiv neutru (N29) | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural | — | — | |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural | — | — | |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
substantiv neutru (N29) | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural | — | — | |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural | — | — | |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
- silabație: în-să-i-la
verb (VT201) Surse flexiune: DOR | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | ||
(a)
|
|
|
| singular | plural | ||
|
| ||||||
numărul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult ca perfect | |
singular | I (eu) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (tu) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (el, ea) |
| (să)
|
|
|
| ||
plural | I (noi) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (voi) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (ei, ele) |
| (să)
|
|
|
|
verb (VT201) | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | ||
(a)
|
|
|
| singular | plural | ||
|
| ||||||
numărul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult ca perfect | |
singular | I (eu) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (tu) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (el, ea) |
| (să)
|
|
|
| ||
plural | I (noi) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (voi) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (ei, ele) |
| (să)
|
|
|
|
însăilat, însăilatăadjectiv
- 1. Cusut provizoriu. DEX '09 DLRLC
- Haină însăilată. DLRLC
- 1.1. Făcut în mod superficial. DEX '09 DLRLCsinonime: improvizat provizoriu schematic înjghebat
-
etimologie:
- însăila DEX '09 DEX '98
însăilatsubstantiv neutru
- 1. Însăilare. DEX '09 DEX '98sinonime: însăilare
etimologie:
- însăila DEX '09 DEX '98
însăila, însăilezverb
- 1. A coase în mod provizoriu cu împunsături depărtate; a prinde cu un fir de ață (albă) locurile pe unde se va coase apoi definitiv. DEX '09 DEX '98 DLRLC
-
- Însăila lungi dialoguri între personagii din veacuri deosebite. M. I. CARAGIALE, C. 116. DLRLC
-
-
etimologie:
- saia DEX '09 DEX '98