2 intrări
12 definiții
din care- explicative (6)
- morfologice (4)
- relaționale (2)
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
ÎNMĂNUȘAT, -Ă, înmănușați, -te, adj. Care poartă mănuși; cu mănuși. – În + mănușă (după fr. ganté).
ÎNMĂNUȘAT, -Ă, înmănușați, -te, adj. Care poartă mănuși; cu mănuși. – În + mănușă (după fr. ganté).
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de valeriu
- acțiuni
înmănușat, ~ă [At: DEMETRESCU, ap. TDRG / Pzi: ~ați, ~e / E: în- + mănușă + -at] 1 a Care poartă mănuși. 2 a Cu mănuși. 3 sm (Prt) Fante.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
ÎNMĂNUȘAT, -Ă, înmănușați, -te, adj. Care poartă mănuși, cu mănuși. Serveau chelneri înmănușați care călcau ușor, parcă ar fi avut încălțămintea cu tălpi de gumă. PAS, L. I 244. Își descleștă degetele înmănușate de pe brațul onorabilului amic... ca să poată gesticula mai de nădejde. C. PETRESCU, A. R. 22.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
ÎNMĂNUȘAT ~tă (~ți, ~te) 1) (despre mâini) Care este în mănuși. 2) (despre persoane) Care este cu mâinile în mănuși. /în + mănușă + suf. ~at
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
înmănușa [At: COSTINESCU / Pzi: ~șez / E: în + mănușă] (Înv) 1-2 vtr A(-și) pune mănuși. 3 vt (Reg) A pune plăsele la un cuțit. 4 vt (Reg) A pune toartă la un vas.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
înmănușéz v. tr. Îmbrac în mănușĭ.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
înmănușat adj. m., pl. înmănușați; f. înmănușată, pl. înmănușate
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
înmănușat adj. m., pl. înmănușați; f. înmănușată, pl. înmănușate
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
înmănușat adj. m., pl. înmănușați; f. sg. înmănușată, pl. înmănușate
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
înmânușez.
- sursa: IVO-III (1941)
- adăugată de Ladislau Strifler
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
ÎNMĂNUȘAT adj. (rar) mănușat. (Persoană ~.)
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
ÎNMĂNUȘAT adj. (rar) mănușat. (Persoană ~.)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
adjectiv (A2) Surse flexiune: DOR | masculin | feminin | |||
nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
vocativ | singular | — | — | ||
plural | — | — |
verb (VT202) Surse flexiune: MDA2 | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | ||
(a)
|
|
|
| singular | plural | ||
|
| ||||||
numărul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult ca perfect | |
singular | I (eu) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (tu) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (el, ea) |
| (să)
|
|
|
| ||
plural | I (noi) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (voi) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (ei, ele) |
| (să)
|
|
|
|
verb (VT202) Surse flexiune: IVO-III | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | ||
(a)
|
|
|
| singular | plural | ||
|
| ||||||
numărul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult ca perfect | |
singular | I (eu) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (tu) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (el, ea) |
| (să)
|
|
|
| ||
plural | I (noi) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (voi) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (ei, ele) |
| (să)
|
|
|
|
înmănușat, înmănușatăadjectiv
- 1. Care poartă mănuși; cu mănuși. DEX '09 DEX '98 DLRLCsinonime: mănușat
- Serveau chelneri înmănușați care călcau ușor, parcă ar fi avut încălțămintea cu tălpi de gumă. PAS, L. I 244. DLRLC
- Își descleștă degetele înmănușate de pe brațul onorabilului amic... ca să poată gesticula mai de nădejde. C. PETRESCU, A. R. 22. DLRLC
-
etimologie:
- În + mănușă DEX '09 DEX '98
- ganté DEX '09 DEX '98
-