opțiuni
  • info

2 intrări

14 definiții

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

ÎNFLORAT, -Ă, înflorați, -te, adj. Ornamentat cu flori țesute, brodate etc.; înflorit. – V. înflora.

ÎNFLORAT, -Ă, înflorați, -te, adj. Ornamentat cu flori țesute, brodate etc.; înflorit. – V. înflora.

înflorat, ~ă a [At: GORJAN, H. IV, 14 / Pl: ~ați, ~e / E: înflora] 1 Ornamentat cu flori țesute, brodate, cu mărgele etc. Si: înflorilat, înflorit2 (6). 2 (D. animale) Cu pete de altă culoare decât restul părului. 3 (D. plante) Care este în floare.

ÎNFLORAT, -Ă, înflorați, -te, adj. Ornamentat cu flori (de culori vii) țesute, desenate, săpate. Se întoarse... la portița de fier înflorat a Terasei. CAMIL PETRESCU, P. V. 15. Băieții de prăvălie scot mesele pe marginea drumului, acoperindu-le cu fețe de pînză înflorată. ARDELEANU, D. 12. Se așternea, întocmai ca un lăicer verde și înflorat, o poiană largă și desfătată. ODOBESCU, S. III 174.

înflorat a. 1. cusut cu flori; 2. ornamentat: înflorat cu mărgele.

înflorát, -ă adj. (d. floare). Înflorit, ornat cu florĭ cusute, pictate ș. a. (Ob. Psevdoc. 206). – Și înflorilat (Rar).

ÎNFLORA, înflorez, vb. I. Tranz. A împodobi cu flori țesute, brodate, pictate, incrustate. – În + flori (pl. lui floare).

ÎNFLORA, înflorez, vb. I. Tranz. A împodobi cu flori țesute, brodate, pictate, incrustate. – În + flori (pl. lui floare).

înflora vt [At: DENSUSIANU, Ț. H. 251 / Pzi: ~rez, (rar) ~flor / E: în~ + floare] 1 A împodobi cu flori țesute, brodate, pictate, încrustate Si: a înflori (6). 2 A obține culori din plante și a colora cu ele Si: a înflori (16).

ÎNFLORA, înflorez, vb. I. Tranz. A împodobi cu flori țesute, brodate, pictate, încrustate; a ornamenta.

A ÎNFLORA ~ez tranz. 1) (obiecte de lemn, țesături) A înfrumuseța cu flori (pictate, țesute, brodate sau încrustate); a ornamenta (cu flori). 2) (texte) A înzestra cu elemente decorative de prisos. 3) fig. (stări de lucruri, adevăruri) A denatura prin adăugare de elemente născocite. [Sil. în-flo-] /în + floare

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

înflora (a ~) (a împodobi cu flori) vb., ind. prez. 1 sg. înflorez, 3 înflorează; conj. prez. 1 sg. să înflorez, 3 să înfloreze

înflora (a ~) vb., ind. prez. 3 înflorează

înflora vb., ind. prez. 1 sg. înflorez, 3 sg. și pl. înflorează

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

ÎNFLORAT adj. înflorit. (Un material textil ~.)

ÎNFLORAT adj. înflorit. (Un material textil ~.)

Intrare: înflorat
înflorat adjectiv
adjectiv (A2)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • înflorat
  • ‑nflorat
  • înfloratul
  • înfloratu‑
  • ‑nfloratul
  • ‑nfloratu‑
  • înflorată
  • ‑nflorată
  • înflorata
  • ‑nflorata
plural
  • înflorați
  • ‑nflorați
  • înflorații
  • ‑nflorații
  • înflorate
  • ‑nflorate
  • înfloratele
  • ‑nfloratele
genitiv-dativ singular
  • înflorat
  • ‑nflorat
  • înfloratului
  • ‑nfloratului
  • înflorate
  • ‑nflorate
  • înfloratei
  • ‑nfloratei
plural
  • înflorați
  • ‑nflorați
  • înfloraților
  • ‑nfloraților
  • înflorate
  • ‑nflorate
  • înfloratelor
  • ‑nfloratelor
vocativ singular — —
plural — —
Intrare: înflora
verb (VT201)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • înflora
  • ‑nflora
  • înflorare
  • ‑nflorare
  • înflorat
  • ‑nflorat
  • înfloratu‑
  • ‑nfloratu‑
  • înflorând
  • ‑nflorând
  • înflorându‑
  • ‑nflorându‑
 singular plural
  • înflorează
  • ‑nflorează
  • înflorați
  • ‑nflorați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • înflorez
  • ‑nflorez
 (să)
  • înflorez
  • ‑nflorez
  • înfloram
  • ‑nfloram
  • înflorai
  • ‑nflorai
  • înflorasem
  • ‑nflorasem
a II-a (tu)
  • înflorezi
  • ‑nflorezi
 (să)
  • înflorezi
  • ‑nflorezi
  • înflorai
  • ‑nflorai
  • înflorași
  • ‑nflorași
  • înfloraseși
  • ‑nfloraseși
a III-a (el, ea)
  • înflorează
  • ‑nflorează
 (să)
  • înfloreze
  • ‑nfloreze
  • înflora
  • ‑nflora
  • înfloră
  • ‑nfloră
  • înflorase
  • ‑nflorase
plural I (noi)
  • înflorăm
  • ‑nflorăm
 (să)
  • înflorăm
  • ‑nflorăm
  • înfloram
  • ‑nfloram
  • înflorarăm
  • ‑nflorarăm
  • înfloraserăm
  • ‑nfloraserăm
  • înflorasem
  • ‑nflorasem
a II-a (voi)
  • înflorați
  • ‑nflorați
 (să)
  • înflorați
  • ‑nflorați
  • înflorați
  • ‑nflorați
  • înflorarăți
  • ‑nflorarăți
  • înfloraserăți
  • ‑nfloraserăți
  • înfloraseți
  • ‑nfloraseți
a III-a (ei, ele)
  • înflorează
  • ‑nflorează
 (să)
  • înfloreze
  • ‑nfloreze
  • înflorau
  • ‑nflorau
  • înflorară
  • ‑nflorară
  • înfloraseră
  • ‑nfloraseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

înflorat, înfloratăadjectiv

  • 1. Ornamentat cu flori țesute, brodate etc. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    sinonime: înflorit
    • format_quote Se întoarse... la portița de fier înflorat a Terasei. CAMIL PETRESCU, P. V. 15. DLRLC
    • format_quote Băieții de prăvălie scot mesele pe marginea drumului, acoperindu-le cu fețe de pînză înflorată. ARDELEANU, D. 12. DLRLC
    • format_quote Se așternea, întocmai ca un lăicer verde și înflorat, o poiană largă și desfătată. ODOBESCU, S. III 174. DLRLC
etimologie:
  • vezi înflora DEX '09 DEX '98

înflora, înflorezverb

  • 1. A împodobi cu flori țesute, brodate, pictate, incrustate. DEX '09 DEX '98 DLRLC
etimologie:
  • În + flori (pluralul lui floare). DEX '09 DEX '98

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.