opțiuni
  • info

10 definiții pentru închinător

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

ÎNCHINĂTOR, -OARE, închinători, -oare, s. m. și f. Persoană care se roagă, se închină, își face semnul crucii; p. ext. credincios. ◊ (Înv.) Adorator, admirator. – Închina + suf. -ător.

ÎNCHINĂTOR, -OARE, închinători, -oare, s. m. și f. Persoană care se roagă, se închină, își face semnul crucii; p. ext. credincios. ◊ (Înv.) Adorator, admirator. – Închina + suf. -ător.

închinător, ~oare [At: ȘEZ. V, 145 / Pl: ~i, ~oare / E: închina + -(ă)tor] 1 a (D. zile) În care credincioșii se roagă. 2-3 sf (Loc de) rugăciune. 4-5 smf, a (Persoană) care își face rugăciunea. 6-7 smf, a (Persoană) care își face semnul crucii. 8 smf (Pex) Credincios. 9-10 smf, a (Înv) (Persoană) care admiră pe cineva. 11 sm (Om) Șoim (Falco tinnunculus).

ÎNCHINĂTOR, -OARE, închinători, -oare, s. m. și f. Persoană care își face semnul crucii, care se roagă, se închină; p. ext. credincios. Părinții monahi deschiseseră sicriul cu moaștele, așezîndu-se... de strajă, ca să pri- vegheze trecerea... închinătorilor și să primească daniile. SADOVEANU, Z. C. 206. Sfînta Sofia, prefăcută în geamie... în fața noilor ei închinători. GALACTION, O. I 222. Pe fiece an vin închinători, de la două mii pînă la trei mii oameni. BOLINTINEANU, O. 297. ♦ (Învechit) Adorator, admiraror. Umilit închinător al marelui nostru istoric. ODOBESCU, S. III 526.

ÎNCHINĂTOR ~oare (~ori, ~oare) și substantival rar (despre persoane) Care se închină (unei divinități). /a închina + suf. ~ător

închinător m. 1. cel ce se închină: închinător de idoli; 2. fig. admirator: eu, umilit închinător al marelui nostru istoric OP.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

închinător s. m., pl. închinători

închinător s. m., pl. închinători

închinător s. m., pl. închinători

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

ÎNCHINĂTOR s. v. admirator.

închinător s. v. ADMIRATOR.

Intrare: închinător
substantiv masculin (M1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • închinător
  • ‑nchinător
  • închinătorul
  • închinătoru‑
  • ‑nchinătorul
  • ‑nchinătoru‑
plural
  • închinători
  • ‑nchinători
  • închinătorii
  • ‑nchinătorii
genitiv-dativ singular
  • închinător
  • ‑nchinător
  • închinătorului
  • ‑nchinătorului
plural
  • închinători
  • ‑nchinători
  • închinătorilor
  • ‑nchinătorilor
vocativ singular
  • închinătorule
  • ‑nchinătorule
plural
  • închinătorilor
  • ‑nchinătorilor
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

închinător, închinătorisubstantiv masculin
închinătoare, închinătoaresubstantiv feminin

  • 1. Persoană care se roagă, se închină, își face semnul crucii. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • 1.1. prin extensiune Credincios. DEX '09 DEX '98 DLRLC
      sinonime: credincios
      • format_quote Părinții monahi deschiseseră sicriul cu moaștele, așezîndu-se... de strajă, ca să privegheze trecerea... închinătorilor și să primească daniile. SADOVEANU, Z. C. 206. DLRLC
      • format_quote Sfînta Sofia, prefăcută în geamie... în fața noilor ei închinători. GALACTION, O. I 222. DLRLC
      • format_quote Pe fiece an vin închinători, de la două mii pînă la trei mii oameni. BOLINTINEANU, O. 297. DLRLC
    • 1.2. învechit Admirator, adorator. DEX '09 DEX '98 DLRLC
      sinonime: admirator adorator
      • format_quote Umilit închinător al marelui nostru istoric. ODOBESCU, S. III 526. DLRLC
etimologie:
  • Închina + sufix -ător. DEX '98 DEX '09

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.