2 intrări
35 de definiții
din care- explicative (24)
- morfologice (7)
- relaționale (4)
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
ÎNCARNAT, -Ă adj. v. incarnat.
ÎNCARNAT, -Ă adj. v. incarnat.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de valeriu
- acțiuni
ÎNCARNAT, -Ă adj. v. incarnat.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
încarnat, ~ă a vz incarnat2
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
INCARNA, incarnez, vb. I. Refl. și tranz. 1. A (se) întrupa; a (se) transforma în om. ♦ Fig. A lua sau a da o formă concretă, reală. ♦ Tranz. A juca un rol într-o piesă. 2. (Despre unghii) A crește în carne. [Var.: încarna vb. I] – Din fr. incarner, lat. incarnare.
- sursa: DEX '09 (2009)
- adăugată de valeriu
- acțiuni
INCARNA, incarnez, vb. I. Refl. și tranz. 1. A (se) întrupa; a (se) transforma în om. ♦ Fig. A lua sau a da o formă concretă, reală. ♦ Tranz. A juca un rol într-o piesă. 2. (Despre unghii) A crește în carne. [Var.: încarna vb. I] – Din fr. incarner, lat. incarnare.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de valeriu
- acțiuni
INCARNAT, -Ă, incarnați, -te, adj. 1. Care a luat formă materială, reală; întrupat. 2. (În sintagma) Unghie incarnată = unghie care crește în carne; onixis. [Var.: încarnat, -ă adj.] – V. incarna.
- sursa: DEX '09 (2009)
- adăugată de valeriu
- acțiuni
ÎNCARNA vb. I v. incarna.
- sursa: DEX '09 (2009)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
ÎNCARNA vb. I v. incarna.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de valeriu
- acțiuni
ÎNCARNA vb. I v. incarna.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
incarna [At: GR. BĂN. / V: în~ / Pzi: ~nez / E: fr incarner, lat incarnare] 1-2 vtr A (se) întrupa. 3-4 vtr A (se) transforma în om. 5 vr A lua o formă concretă, reală. 6 vt (Fig) A juca un rol într-o piesă. 7 vr (D. unghii) A crește în carne.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
incarnat2, ~ă a [At: MACEDONSKI, O. IV, 84 / V: în~ / Pl: ~ați, ~e / E: incarna] 1 Întrupat. 2 Transformat în om. 3 Concretizat. 4 (D. personajele din piese de teatru) Interpretat. 5 (Îs) Unghie ~ă Unghie crescută în carne Si: onixiris.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
incarnat1 sn [At: STAMATI, D. / V: în~ / Pl: ~uri / E: fr incarnat, it incarnato] (Rar) Culoare roșie-vișinie (asemănătoare cu a cărnii).
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
încarna v vz incarna
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
INCARNAT, -Ă, incarnați, -te, adj. 1. Care a luat formă materială, reală; întrupat. 2. (În sintagma) Unghie încarnată = unghie care crește în carne; onixis.[1] [Var.: încarnat, -ă adj.] – V. incarna. corectat(ă)
- În original onixiris. — gall
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de valeriu
- acțiuni
INCARNA, incarnez, vb. I. Tranz. A da (unui lucru) consistență materială, a întrupa; fig. a reda (ceva) într-o formă concretă. – Variantă: încarna vb. I.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
INCARNAT, -Ă, incarnați, -te, adj. (Și în forma încarnat) 1. Întrupat, personificat. Printre ele se afla o baroană... ce mergea la Viena: urîciune încarnată. BOLINTINEANU, O. 271. 2. Fig. Înverșunat; pasionat. Luăm... asupră-ne a convinge pe cel mai încarnat logician. MACEDONSKI, O. IV. 84. 3. (Numai în expr.) Unghie încarnată = unghie care crește în carne. – Variantă: încarnat, -ă adj.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
INCARNA vb. I. tr., refl. 1. A (se) întrupa. ♦ (Fig.) A (se) prezenta, a da sau a lua o formă precisă, materială. 2. (Med.; despre unghii) A intra în carne, a crește în carne. [Var. încarna vb. I. / < fr. incarner, it. incarnare, cf. lat. in – în, caro – carne].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
ÎNCARNA vb. I. v. incarna.
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
INCARNA vb. tr., refl. 1. a (se) întrupa. ◊ (fig.) a (se) prezenta, a da, a lua o formă precisă, materială. 2. (despre unghii) a intra, a crește în carne. (< fr. incarner, lat. incarnare)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
INCARNAT, -Ă I. adj. 1. care a luat formă materială; întrupat. 2. (fig.) înverșunat, pasionat. II. adj., s. n. (de) culoarea cărnii. (< fr. incarnat, it. incarnato)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
A INCARNA ~ez tranz. 1) A face să se incarneze. 2) (personaje) A reprezenta într-un spectacol. /<fr. incarner, lat. incarnare[1]
- Var. încarna (după definițiile din DEX și DN) — LauraGellner
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
A SE INCARNA mă ~ez intranz. 1) (despre ființe spirituale) A se transforma în om sau animal. 2) fig. A-și găsi expresie materială; a căpăta forma concretă; a se întrupa; a se întruchipa; a se materializa. /<fr. incarner, lat. incarnare[1]
- Var. încarna (după definițiile din DEX și DN) — LauraGellner
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
INCARNAT ~tă (~ți, ~te) 1) v. A INCARNA și A SE INCARNA. 2) Care manifestă dârzenie sporită (în acțiuni); cu exces de pasiune (pentru ceva); înverșunat. 3) (despre unghii) Care a pătruns în carne. /v. a (se) incarna
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
incarnà v. a (se) întrupa.
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
incarnat n. coloare roșie ca a cârnei: frumosul incarnat pe fața ta cea albă BOL.
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
*incarnát, -ă adj. 1. Întrupat, 2. (fr. incarnat). Roș ca carnea. S. n., pl. urĭ. Coloarea roșie ca carnea.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
*incarnéz v. tr. (lat. incarnare, d. caro, carnis, carne). Întrupez. V. refl. Mă întrupez (vorbind de Isus Hristos, la catolicĭ). – Și înc-.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
încarnéz, V. incarnez.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
!incarna (a se ~) (a crește în carne) vb. refl., ind. prez. 3 se incarnează, imperf. 3 pl. se incarnau; conj. prez. 3 să se incarneze; ger. incarnându-se
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
!încarna (a ~) (a întrupa) vb., ind. prez. 1 sg. încarnez, 3 încarnează; conj. prez. 1 sg. să încarnez, 3 să încarneze
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
!incarna/încarna (a ~) (a întrupa) vb., ind. prez. 3 incarnează/încarnează
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
încarna v. incarna
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
incarna (a se întrupa, despre unghii, a crește în carne) vb., ind. prez. 3 sg. și pl. incarnează[1]
- Var. încarna (după definițiile din DEX și DN) — LauraGellner
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
incarna
- sursa: MDO (1953)
- adăugată de Ladislau Strifler
- acțiuni
încarnez.
- sursa: IVO-III (1941)
- adăugată de Ladislau Strifler
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
INCARNA vb. 1. v. întrupa. 2. v. concretiza. 3. v. personifica.[1]
- Var. încarna (după definițiile din DEX și DN) — LauraGellner
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
INCARNAT adj. v. personificat.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
INCARNA vb. 1. a (se) întruchipa, a (se) întrupa, (înv.) a (se) împelița, a (se) închipui, a (se) încorpora, a (se) omeni. (S-a ~, luînd înfățișare de bărbat.) 2. a (se) concretiza, a (se) întruchipa, a (se) întrupa, a (se) materializa, a (se) realiza, (rar) a (se) sensibiliza. (Iată cum a fost ~ acest element.) 3. a întruchipa, a întrupa, a personifica, a reprezenta, a simboliza, (înv.) a închipa. (El ~ forța brutală.)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
INCARNAT adj. întruchipat, întrupat, personificat.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
verb (VT201) Surse flexiune: DOR | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | ||
(a)
|
|
|
| singular | plural | ||
|
| ||||||
numărul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult ca perfect | |
singular | I (eu) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (tu) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (el, ea) |
| (să)
|
|
|
| ||
plural | I (noi) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (voi) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (ei, ele) |
| (să)
|
|
|
|
verb (VT201) | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | ||
(a)
|
|
|
| singular | plural | ||
|
| ||||||
numărul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult ca perfect | |
singular | I (eu) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (tu) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (el, ea) |
| (să)
|
|
|
| ||
plural | I (noi) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (voi) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (ei, ele) |
| (să)
|
|
|
|
adjectiv (A2) Surse flexiune: DOR | masculin | feminin | |||
nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
vocativ | singular | — | — | ||
plural | — | — |
adjectiv (A2) | masculin | feminin | |||
nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
vocativ | singular | — | — | ||
plural | — | — |
incarna, incarnezverb
- 1. A (se) întrupa; a (se) transforma în om. DEX '09 DEX '98 DLRLC DNsinonime: întrupa
- 1.1. A lua sau a da o formă concretă, reală. DEX '09 DEX '98 DLRLC DNsinonime: concretiza
- 1.2. A juca un rol într-o piesă. DEX '09 DEX '98sinonime: personifica
-
- 2. (Despre unghii) A crește în carne. DEX '09 DEX '98 DN
etimologie:
- incarner DEX '09 DEX '98 DN
- incarnare DEX '09 DEX '98 DN
incarnat, incarnatăadjectiv
- 1. Care a luat formă materială, reală. DEX '09 DEX '98 DLRLC MDN '00sinonime: personificat întruchipat întrupat
- Printre ele se afla o baroană... ce mergea la Viena: urîciune încarnată. BOLINTINEANU, O. 271. DLRLC
- 1.1. Pasionat, înverșunat. DLRLC MDN '00sinonime: pasionat înverșunat
- Luăm... asupră-ne a convinge pe cel mai încarnat logician. MACEDONSKI, O. IV. 84. DLRLC
-
- Unghie incarnată = unghie care crește în carne. DEX '09 DLRLCsinonime: onixis
-
- 2. (De) culoarea cărnii. MDN '00
etimologie:
- incarna DEX '09 DEX '98 MDN '00