2 intrări
15 definiții
din care- explicative (12)
- morfologice (3)
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
ÎNCĂPĂSTRAT, -Ă, încăpăstrați, -te, adj. Cu căpăstrul pus. [Var.: (reg.) încăpăstrit, -ă adj.] – V. încăpăstra.
ÎNCĂPĂSTRAT, -Ă, încăpăstrați, -te, adj. Cu căpăstrul pus. [Var.: (reg.) încăpăstrit, -ă adj.] – V. încăpăstra.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de valeriu
- acțiuni
încăpăstrat, ~ă a [At: SADOVEANU, M. C. 8 / V: ~rit / Pl: ~ați, ~e / E: încăpăstra] (Pop) 1 (D. cai) Căruia i s-a pus căpăstru. 2 (Fig; d. oameni) Redus la tăcere.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
încăpăstrat a. prevăzut cu căpăstru: înșeuat și încăpăstrat POP.
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
ÎNCĂPĂSTRA, încăpăstrez, vb. I. Tranz. A pune căpăstru unui cal, a lega un cal cu căpăstrul. [Var.: (reg.) încăpăstri vb. IV] – În + căpăstru.
- sursa: DEX '09 (2009)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
ÎNCĂPĂSTRA, încăpăstrez, vb. I. Tranz. A pune căpăstru unui cal, a lega un cal cu căpăstrul. [Var.: (reg.) încăpăstri vb. IV] – În + căpăstru.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de valeriu
- acțiuni
ÎNCĂPĂSTRI vb. IV v. încăpăstra.
- sursa: DEX '09 (2009)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
ÎNCĂPĂSTRI vb. IV v. încăpăstra.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de valeriu
- acțiuni
ÎNCĂPĂSTRI vb. IV v. încăpăstra.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
ÎNCĂPĂSTRIT, -Ă adj. v. încăpăstrat.
- sursa: DEX '09 (2009)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
ÎNCĂPĂSTRIT, -Ă adj. v. încăpăstrat.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de valeriu
- acțiuni
încăpăstra vt [At: ALECSANDRI, ap. TDRG / V: (cscj) ~ri / Pzi: ~rez / E: în- + căpăstru] (Pop) 1 A pune unui cal căpăstru. 2 (Fig) A obliga pe cineva să tacă.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
încăpăstri v vz încăpăstra
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
încăpăstrit, ~ă a vz încăpăstrat
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
ÎNCĂPĂSTRA, încăpăstrez, vb. I. Tranz. (Cu privire la cai) A pune căpăstru, a lega cu căpăstru. (Atestat în forma încăpăstri) E bine din două pricini, părinte, adăugi Turculeț, luînd rînd alături de abate, cu calu-i roib bine încăpăstrit și bine înșeuat. SADOVEANU, Z. C. 8. – Variantă: încăpăstri vb. IV.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
A ÎNCĂPĂSTRA ~ez tranz. (cai) A lega cu căpăstru. /în + căpăstru
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
încăpăstréz v. tr. Pun căpăstru în cap.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
încăpăstra (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. încăpăstrez, 3 încăpăstrează; conj. prez. 1 sg. să încăpăstrez, 3 să încăpăstreze
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
încăpăstra (a ~) vb., ind. prez. 3 încăpăstrează
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
încăpăstra vb., ind. prez. 1 sg. încăpăstrez, 3 sg. și pl. încăpăstrează
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
| adjectiv (A2) Surse flexiune: DOR | masculin | feminin | |||
| nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
| plural |
|
|
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
| plural |
|
|
|
| |
| vocativ | singular | — | — | ||
| plural | — | — | |||
| adjectiv (A2) | masculin | feminin | |||
| nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
| plural |
|
|
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
| plural |
|
|
|
| |
| vocativ | singular | — | — | ||
| plural | — | — | |||
| verb (VT201) Surse flexiune: DOR | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | ||
(a)
|
|
|
| singular | plural | ||
|
| ||||||
| numărul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult ca perfect | |
| singular | I (eu) |
| (să)
|
|
|
| |
| a II-a (tu) |
| (să)
|
|
|
| ||
| a III-a (el, ea) |
| (să)
|
|
|
| ||
| plural | I (noi) |
| (să)
|
|
|
| |
| a II-a (voi) |
| (să)
|
|
|
| ||
| a III-a (ei, ele) |
| (să)
|
|
|
| ||
| verb (VT401) | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | ||
(a)
|
|
|
| singular | plural | ||
|
| ||||||
| numărul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult ca perfect | |
| singular | I (eu) |
| (să)
|
|
|
| |
| a II-a (tu) |
| (să)
|
|
|
| ||
| a III-a (el, ea) |
| (să)
|
|
|
| ||
| plural | I (noi) |
| (să)
|
|
|
| |
| a II-a (voi) |
| (să)
|
|
|
| ||
| a III-a (ei, ele) |
| (să)
|
|
|
| ||
încăpăstrat, încăpăstratăadjectiv
- 1. Cu căpăstrul pus. DEX '98 DEX '09
etimologie:
- încăpăstra DEX '98 DEX '09
încăpăstra, încăpăstrezverb
- 1. A pune căpăstru unui cal, a lega un cal cu căpăstrul. DEX '09 DEX '98 DLRLC
- E bine din două pricini, părinte, adăugi Turculeț, luînd rînd alături de abate, cu calu-i roib bine încăpăstrit și bine înșeuat. SADOVEANU, Z. C. 8. DLRLC
-
etimologie:
- În + căpăstru DEX '98 DEX '09
Lista completă de definiții se află pe fila definiții.