opțiuni
  • info

12 definiții pentru înauri

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

ÎNAURI, înauresc, vb. IV. Tranz. (Rar) A auri. [Pr.: -na-u-. – Var.: (reg.) înaura vb. I] – În + aur.

ÎNAURI, înauresc, vb. IV. Tranz. (Rar) A auri. [Pr.: -na-u-. – Var.: (reg.) înaura vb. I] – În + aur.

înauri vt [At: CONACHI, P. 287 / V: (rar; cscj) ~ra / Pzi: ~resc / E: în- + aur] (Îvp) 1-3 A auri2 (1-3).

ÎNAURI, înauresc, vb. IV. Tranz. (Rar) A auri. (Fig.) [Amorul] înaurește cu raze nourii de desfătare. CONACHI, P. 287. – Variantă: înaura (NEGRUZZI, S. II 129) vb. I.

ÎNAURA vb. I v. înauri.

înaura v vz înauri

aurésc v. tr. (d. aur). Poleĭesc cu aur. – Vechĭ și auréz. În Trans. și întrauresc (Șincaĭ) și înauresc.

înaurésc, V. auresc.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

înauri (a ~) (rar) (desp. î-na-u-/în-a-) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. înauresc, 3 sg. înaurește, imperf. 1 înauream; conj. prez. 1 sg. să înauresc, 3 să înaurească

!înauri (a ~) (rar) (î-na-u-/în-a-) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. înauresc, imperf. 3 sg. înaurea; conj. prez. 3 să înaurească

înauri vb. (sil. -u-; mf. în-), ind. prez. 1 sg. și 3 pl. înauresc, imperf. 3 sg. înaurea; conj. prez. 3 sg. și pl. înaurească

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

ÎNAURI vb. v. auri.

înauri vb. v. AURI.

Intrare: înauri
  • silabație: î-na-u-ri, în-a-u-ri info
verb (VT401)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • înauri
  • ‑nauri
  • înaurire
  • ‑naurire
  • înaurit
  • ‑naurit
  • înauritu‑
  • ‑nauritu‑
  • înaurind
  • ‑naurind
  • înaurindu‑
  • ‑naurindu‑
 singular plural
  • înaurește
  • ‑naurește
  • înauriți
  • ‑nauriți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • înauresc
  • ‑nauresc
 (să)
  • înauresc
  • ‑nauresc
  • înauream
  • ‑nauream
  • înaurii
  • ‑naurii
  • înaurisem
  • ‑naurisem
a II-a (tu)
  • înaurești
  • ‑naurești
 (să)
  • înaurești
  • ‑naurești
  • înaureai
  • ‑naureai
  • înauriși
  • ‑nauriși
  • înauriseși
  • ‑nauriseși
a III-a (el, ea)
  • înaurește
  • ‑naurește
 (să)
  • înaurească
  • ‑naurească
  • înaurea
  • ‑naurea
  • înauri
  • ‑nauri
  • înaurise
  • ‑naurise
plural I (noi)
  • înaurim
  • ‑naurim
 (să)
  • înaurim
  • ‑naurim
  • înauream
  • ‑nauream
  • înaurirăm
  • ‑naurirăm
  • înauriserăm
  • ‑nauriserăm
  • înaurisem
  • ‑naurisem
a II-a (voi)
  • înauriți
  • ‑nauriți
 (să)
  • înauriți
  • ‑nauriți
  • înaureați
  • ‑naureați
  • înaurirăți
  • ‑naurirăți
  • înauriserăți
  • ‑nauriserăți
  • înauriseți
  • ‑nauriseți
a III-a (ei, ele)
  • înauresc
  • ‑nauresc
 (să)
  • înaurească
  • ‑naurească
  • înaureau
  • ‑naureau
  • înauriră
  • ‑nauriră
  • înauriseră
  • ‑nauriseră
verb (VT201)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • înaura
  • ‑naura
  • înaurare
  • ‑naurare
  • înaurat
  • ‑naurat
  • înauratu‑
  • ‑nauratu‑
  • înaurând
  • ‑naurând
  • înaurându‑
  • ‑naurându‑
 singular plural
  • înaurează
  • ‑naurează
  • înaurați
  • ‑naurați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • înaurez
  • ‑naurez
 (să)
  • înaurez
  • ‑naurez
  • înauram
  • ‑nauram
  • înaurai
  • ‑naurai
  • înaurasem
  • ‑naurasem
a II-a (tu)
  • înaurezi
  • ‑naurezi
 (să)
  • înaurezi
  • ‑naurezi
  • înaurai
  • ‑naurai
  • înaurași
  • ‑naurași
  • înauraseși
  • ‑nauraseși
a III-a (el, ea)
  • înaurează
  • ‑naurează
 (să)
  • înaureze
  • ‑naureze
  • înaura
  • ‑naura
  • înaură
  • ‑naură
  • înaurase
  • ‑naurase
plural I (noi)
  • înaurăm
  • ‑naurăm
 (să)
  • înaurăm
  • ‑naurăm
  • înauram
  • ‑nauram
  • înaurarăm
  • ‑naurarăm
  • înauraserăm
  • ‑nauraserăm
  • înaurasem
  • ‑naurasem
a II-a (voi)
  • înaurați
  • ‑naurați
 (să)
  • înaurați
  • ‑naurați
  • înaurați
  • ‑naurați
  • înaurarăți
  • ‑naurarăți
  • înauraserăți
  • ‑nauraserăți
  • înauraseți
  • ‑nauraseți
a III-a (ei, ele)
  • înaurează
  • ‑naurează
 (să)
  • înaureze
  • ‑naureze
  • înaurau
  • ‑naurau
  • înaurară
  • ‑naurară
  • înauraseră
  • ‑nauraseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

înauri, înaurescverb

  • 1. rar Auri. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    sinonime: auri
    • format_quote figurat [Amorul] înaurește cu raze nourii de desfătare. CONACHI, P. 287. DLRLC
etimologie:
  • În + aur DEX '98 DEX '09

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.