opțiuni
  • info

2 intrări

25 de definiții

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

ÎMPESTRIȚAT, -Ă, împestrițați, -te, adj. Care a devenit pestriț; amestecat. – V. împestrița.

ÎMPESTRIȚAT, -Ă, împestrițați, -te, adj. Care a devenit pestriț; amestecat. – V. împestrița.

împestrițat2, ~ă [At: BĂLCESCU, M. V. 554 / V: ~pis~, pestrițat / Pl: ~ați, ~e / E: împestrița] 1 a Care are culori diferite amestecate neomogen Si: împistricit (1), împistrit2 (1), pestriț. 2 a (Pex) Constituit din elemente variate, nepotrivite Si: pestriț. 3 sm Om răutăcios.

împestrițat1 sn [At: DA ms / V: ~pis~ / Pl: ~uri / E: împestrița] 1-2 Împestrițare (1-2).

ÎMPESTRIȚAT, -Ă, împestrițați, -te, adj. Pestriț, amestecat. Limbă împestrițată. ▭ Pe acest Pod al Mogoșoaiei mișună... o lume împestrițată. CAMIL PETRESCU, O. II 556.

ÎMPESTRIȚA, împestrițez, vb. I. Tranz. și refl. A (se) face pestriț. – În + pestriț.

ÎMPESTRIȚA, împestrițez, vb. I. Tranz. și refl. A (se) face pestriț. – În + pestriț.

împestrița vtr [At: ARHIVA R. I, VI/13 / V: (cscj) ~ți / Pzi: ~țez / E: în- + pestrița] 1-2 A (se) face pestriț Si: a împistri (1), a (se) împistrici (1-2).

împestriți v vz împestrița

împistrița v vz împestrița

împistrițat1 sn vz împestrițat1

împistrițat2, ~ă a vz împestrițat2

ÎMPESTRIȚA, împestrițez, vb. I. Tranz. A face pestriț. (Fig.) Cu becul electric aprins pe noptieră, Grigore privea umbrele imobile ce împestrițau odaia cu niște amintiri împietrite. REBREANU, R. I 51. ◊ Refl. Lungul șanțului se împestriță de culorile năframelor. CAMILAR, TEM. 168.

A ÎMPESTRIȚA ~ez tranz. A face să se împestrițeze. /în + pestriț

A SE ÎMPESTRIȚA mă ~ez intranz. A deveni pestriț; a ajunge pestriț. /în + pestriț

împestrițà v. a (se) face pestriț.

împestrițéz și pestrițéz v. tr. Fac pestriț. – În nord și împistrițez, împistresc, -truĭesc (vsl. pĭstriti); în sud împopistrez și împup- (bg. popistrĕam)

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

împestrița (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. împestrițez, 3 împestrițează; conj. prez. 1 sg. să împestrițez, 3 să împestrițeze

împestrița (a ~) vb., ind. prez. 3 împestrițează

împestrița vb., ind. prez. 1 sg. împestrițez, 3 sg. și pl. împestrițează; conj. prez. 3 sg. și pl. împestrițeze

împestrițez.

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

ÎMPESTRIȚAT adj. 1. v. bălțat. 2. v. amestecat.

ÎMPESTRIȚAT adj. 1. pestriț. (Un animal ~.) 2. amestecat, diferit, eterogen, felurit, pestriț, variat, (reg.) mistreț. (O mulțime ~.)

ÎMPESTRIȚA vb. v. smălța.

SĂPTĂMÂNA ÎMPESTRIȚATĂ s. v. cârneleagă, harți.

ÎMPESTRIȚA vb. a păta, a smălța, (rar) a pestrița, (înv. și reg.) a popistri, (fig.) a smălțui. (Florile ~ cîmpia.)

săptămâna împestrițată s. v. CÎRNELEAGĂ. HARȚI.

Intrare: împestrițat
împestrițat adjectiv
adjectiv (A2)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • împestrițat
  • ‑mpestrițat
  • împestrițatul
  • împestrițatu‑
  • ‑mpestrițatul
  • ‑mpestrițatu‑
  • împestrițată
  • ‑mpestrițată
  • împestrițata
  • ‑mpestrițata
plural
  • împestrițați
  • ‑mpestrițați
  • împestrițații
  • ‑mpestrițații
  • împestrițate
  • ‑mpestrițate
  • împestrițatele
  • ‑mpestrițatele
genitiv-dativ singular
  • împestrițat
  • ‑mpestrițat
  • împestrițatului
  • ‑mpestrițatului
  • împestrițate
  • ‑mpestrițate
  • împestrițatei
  • ‑mpestrițatei
plural
  • împestrițați
  • ‑mpestrițați
  • împestrițaților
  • ‑mpestrițaților
  • împestrițate
  • ‑mpestrițate
  • împestrițatelor
  • ‑mpestrițatelor
vocativ singular — —
plural — —
împistrițat
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
Intrare: împestrița
verb (VT201)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • împestrița
  • ‑mpestrița
  • împestrițare
  • ‑mpestrițare
  • împestrițat
  • ‑mpestrițat
  • împestrițatu‑
  • ‑mpestrițatu‑
  • împestrițând
  • ‑mpestrițând
  • împestrițându‑
  • ‑mpestrițându‑
 singular plural
  • împestrițează
  • ‑mpestrițează
  • împestrițați
  • ‑mpestrițați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • împestrițez
  • ‑mpestrițez
 (să)
  • împestrițez
  • ‑mpestrițez
  • împestrițam
  • ‑mpestrițam
  • împestrițai
  • ‑mpestrițai
  • împestrițasem
  • ‑mpestrițasem
a II-a (tu)
  • împestrițezi
  • ‑mpestrițezi
 (să)
  • împestrițezi
  • ‑mpestrițezi
  • împestrițai
  • ‑mpestrițai
  • împestrițași
  • ‑mpestrițași
  • împestrițaseși
  • ‑mpestrițaseși
a III-a (el, ea)
  • împestrițează
  • ‑mpestrițează
 (să)
  • împestrițeze
  • ‑mpestrițeze
  • împestrița
  • ‑mpestrița
  • împestriță
  • ‑mpestriță
  • împestrițase
  • ‑mpestrițase
plural I (noi)
  • împestrițăm
  • ‑mpestrițăm
 (să)
  • împestrițăm
  • ‑mpestrițăm
  • împestrițam
  • ‑mpestrițam
  • împestrițarăm
  • ‑mpestrițarăm
  • împestrițaserăm
  • ‑mpestrițaserăm
  • împestrițasem
  • ‑mpestrițasem
a II-a (voi)
  • împestrițați
  • ‑mpestrițați
 (să)
  • împestrițați
  • ‑mpestrițați
  • împestrițați
  • ‑mpestrițați
  • împestrițarăți
  • ‑mpestrițarăți
  • împestrițaserăți
  • ‑mpestrițaserăți
  • împestrițaseți
  • ‑mpestrițaseți
a III-a (ei, ele)
  • împestrițează
  • ‑mpestrițează
 (să)
  • împestrițeze
  • ‑mpestrițeze
  • împestrițau
  • ‑mpestrițau
  • împestrițară
  • ‑mpestrițară
  • împestrițaseră
  • ‑mpestrițaseră
împestriți
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
împistrița
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

împestrițat, împestrițatăadjectiv

  • 1. Care a devenit pestriț. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    sinonime: amestecat bălțat pestriț
    • format_quote Limbă împestrițată. DLRLC
    • format_quote Pe acest Pod al Mogoșoaiei mișună... o lume împestrițată. CAMIL PETRESCU, O. II 556. DLRLC
etimologie:
  • vezi împestrița DEX '98 DEX '09

împestrița, împestrițezverb

  • 1. A (se) face pestriț. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    sinonime: pestrița păta smălța smălțui
    • format_quote figurat Cu becul electric aprins pe noptieră, Grigore privea umbrele imobile ce împestrițau odaia cu niște amintiri împietrite. REBREANU, R. I 51. DLRLC
    • format_quote Lungul șanțului se împestriță de culorile năframelor. CAMILAR, TEM. 168. DLRLC
etimologie:
  • În + pestriț DEX '98 DEX '09

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.