2 intrări
57 de definiții
din care- explicative (48)
- morfologice (5)
- relaționale (4)
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
ÎMPĂIENJENIT, -Ă, împăienjeniți, -te, adj. 1. Acoperit cu fire de păianjen, plin de păienjeniș. 2. Fig. (Despre ochi) Care nu mai distinge bine obiectele; (despre vedere) lipsit de claritate; încețoșat. [Pr.: -pă-ien-. – Var.: (reg.) împăinjinit, -ă, împăinjenit, -ă adj.] – V. împăienjeni.
ÎMPĂIENJENIT, -Ă, împăienjeniți, -te, adj. 1. Acoperit cu fire de păianjen, plin de păienjeniș. 2. Fig. (Despre ochi) Care nu mai distinge bine obiectele; (despre vedere) lipsit de claritate; încețoșat. [Pr.: -pă-ien-. – Var.: (reg.) împăinjinit, -ă, împăinjenit, -ă adj.] – V. împăienjeni.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de valeriu
- acțiuni
împăienjenit, ~ă a [At: ODOBESCU, S. II 236 / V: ~inge~, ~jă~, ~păingi~, ~jănat, ~păinj~, ~jinat, ~inje~ / Pl: ~ați, ~e / E: împăinjeni] 1 Acoperit cu fire de păianjen. 2 Plin de păienjeniș. 3 (Fig; d. ochi) Care nu mai distinge bine obiectele. 4 (D. vedere) Lipsit de claritate Si: încețoșat.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
ÎMPĂIENJENIT, -Ă, împăienjeniți, -te, adj. 1. Acoperit cu fire de păianjen, plin de păienjeniș. Bolțile umede și împăienjenite ale vechilor noastre monăstiri. ODOBESCU, S. II 236. 2. Fig. (Despre ochi) Tulbure; congestionat, injectat. Ciocneau, și-i vedeai cu ochi împăienjeniți, cum golește fiecare paharul. PAS, Z. I 312. – Variante: împainjinit, -ă (VLAHUȚĂ, O. A. III 33), împăinjenit, -ă (V. ROM. martie 1954, 105), păinjenat, -ă (MACEDONSKI, O. III 50), painjenit, -ă (HOGAȘ, M. N. 42), păinjenit, -ă (CREANGĂ, A. 54, EMINESCU, N. 36) adj.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
ÎMPĂIENJENIT ~tă (~ți, ~te) 1) v. A ÎMPĂIENJENI și A SE ÎMPĂIENJENI. 2) (despre ochi, privire etc.) Care vădește lipsă de luciditate; neguros; tulbure; cețos. /v. a împăienjeni
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
ÎMPĂIEJENA vb. I v. împăienjeni.
- sursa: DEX '09 (2009)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
ÎMPĂIEJENA vb. I v. împăienjeni.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de valeriu
- acțiuni
ÎMPĂIEJENA vb. I v. împăienjeni.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
ÎMPĂIENJENI, pers. 3 împăienjenește, vb. IV. 1. Tranz. și refl. A (se) acoperi cu pânze de păianjen, a (se) umple cu păienjeniș. 2. Refl. Fig. (Despre ochi sau vedere) A-și pierde claritatea, a vedea ca prin sită, ca prin ceață; a se încețoșa. ♦ Tranz. și refl. A (se) tulbura. [Pr.: -pă-ien-. – Var.: (reg.) împăiejena vb. I, împăienjini, împăinjini, împăinjeni vb. IV] – În + păianjen.
- sursa: DEX '09 (2009)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
ÎMPĂIENJENI, pers. 3 împăienjenește, vb. IV. 1. Tranz. și refl. A (se) acoperi cu pânze de păianjen, a (se) umple cu păienjeniș. 2. Refl. Fig. (Despre ochi sau vedere) A-și pierde claritatea, a vedea ca prin sită, ca prin ceață; a se încețoșa. ♦ Tranz. și refl. A (se) tulbura. [Pr.: -pă-ien-. – Var.: (reg.) împăiejena vb. I, împăienjini, împăinjini, împăinjeni vb. IV] – În + păianjen.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de valeriu
- acțiuni
ÎMPĂIENJINI vb. IV v. împăienjeni.
- sursa: DEX '09 (2009)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
ÎMPĂIENJINI vb. IV v. împăienjeni.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de valeriu
- acțiuni
ÎMPĂIENJINI vb. IV v. împăienjeni.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
ÎMPĂINJENI vb. IV v. împăienjeni.
- sursa: DEX '09 (2009)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
ÎMPĂINJENI vb. IV v. împăienjeni.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de valeriu
- acțiuni
ÎMPĂINJENI vb. IV v. împăienjeni.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
ÎMPĂINJENIT, -Ă adj. v. împăienjenit.
- sursa: DEX '09 (2009)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
ÎMPĂINJENIT, -Ă adj. v. împăienjenit.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de valeriu
- acțiuni
ÎMPĂINJENIT, -Ă adj. v. împăienjenit.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
ÎMPĂINJINI vb. IV v. împăienjeni.
- sursa: DEX '09 (2009)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
ÎMPĂINJINI vb. IV v. împăienjeni.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de valeriu
- acțiuni
ÎMPĂINJINIT,[1] -Ă adj. v. împăienjenit. corectat(ă)
- În original ÎMPAINJINIT, neconform cu varianta de la intrarea principală și cu alte dicționare. — gall
- sursa: DEX '09 (2009)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
ÎMPĂINJINIT,[1] -Ă adj. v. împăienjenit. corectat(ă)
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de valeriu
- acțiuni
împăiajena v vz împăienjeni
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
împăianjena v vz împăienjeni
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
împăiejena v vz împăienjeni
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
împăiejeni v vz împăienjeni
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
împăiejenit, ~ă a vz împăienjenit
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
împăiejina v vz împăienjeni
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
împăienjăni v vz împăienjeni
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
împăienjănit, ~ă a vz împăienjenit
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
împăienjena v vz împăienjeni
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
împăienjenat, ~ă a vz împăienjenit
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
împăienjeni [At: MAG. IST. IV 340 / V: ~ejeni, împânjăni, împângeni, ~poiji~, (cscj) ~iajena, ~ianjena, ~iejena, ~iejina, ~na, ~ingina / Pzi: ~nesc / E: în- + păianjen] 1-2 vtr A (se) acoperi cu pânze de păianjen. 3 vr (Fig; d. ochi) A nu mai vedea bine. 4 vr (Fig; d. vedere) A-și pierde claritatea Si: a se încețoșa. 5-6 vtr (Fig) A (se) tulbura.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
împăingina v vz împăienjeni
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
împăinginat, ~ă a vz împăienjenit
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
împăinjenit, ~ă a vz împăienjenit
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
împângeni v vz împăienjeni corectat(ă)
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
împângenit, ~ă v vz împăienjenit
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
împânjăni v vz împăienjeni
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
împânjănit, ~ă a vz împăienjenit
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
împoijini v vz împăienjeni
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
împoijinit, ~ă a vz împăienjenit
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
ÎMPAINJINIT, -Ă adj. v. împăienjenit.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
ÎMPĂIEJENI vb. IV v. împăienjeni.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
ÎMPĂIENJENI, împăienjenesc, vb. IV. Refl. (Despre ochi, vedere; și în forma împăinjeni) A nu mai vedea clar, a vedea ca prin sită, ca prin ceață. Ochii lui Cimpoieșu se împăienjeneau în niște nouri calzi. CAMILAR, N. I 224. Tîmpla îi stă greu sprijinită pe mînă și cotul i s-afundă în pernă. Ochii i se-mpăinjeniseră. VLAHUȚĂ, O. A. 139. ♦ A se tulbura, a se congestiona, a se injecta. – Variante: împăienjini (CARAGIALE, O. I 289), împăiejeni (ODOBESCU, S. II 431), împăinjeni (VLAHUȚĂ, O. A. 139) vb. IV, împăiejena (TEODORESCU, P. P. 584) vb. I, paingini (ALECSANDRI, P. P. 74), painjeni (EMINESCU, N. 42), păinjeni (EMINESCU, O. I 98), păinjini (BART, E. 253, BUJOR, S. 88), păingini (HODOȘ, P. P. 133) vb. IV.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
PAINGINI vb. IV v. împăienjeni.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
PAINJENI vb. IV v. împăienjeni.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
PAINJENIT, -Ă adj. v. împăienjenit.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
PĂINGINI vb. IV v. împăienjeni.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
PĂINJENAT, -Ă adj. v. împăienjenit.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
PĂINJENI vb. IV v. împăienjeni.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
PĂINJENIT, -Ă adj. v. împăienjenit.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
PĂINJINI vb. IV v. împăienjeni.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
ÎMPĂIEJENI vb. IV. v. împăienjeni.
- sursa: DLRM (1958)
- adăugată de gall
- acțiuni
A ÎMPĂIENJENI ~esc tranz. A acoperi cu o pânză de păianjen; a umple cu păienjeniș. /în + paianjen
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
A SE ÎMPĂIENJENI pers. 3 se ~ește intranz. (despre ochi, vedere) A-și pierde din proprietatea de a percepe clar obiectele din realitatea înconjurătoare; a se împânzi. /în + păianjen
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
împăinjinì v. a se întuneca, a se acoperi cu o ceață (vorbind de ochi și fig. de minte). [Lit. a se acoperi cu o pânză de păiajin].
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
împăĭejenésc, împăĭenjenésc, V. painjinesc.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
painjinésc v. tr. (d. paĭnjin). Acoper cu ceață, cu painjiniș (fig. despre ochiĭ celor bolnavĭ, somnoroșĭ orĭ bețĭ). – Și împainjinesc. În Munt. vest împăĭejenesc, în est împăĭenjenesc. În Cod. Vor. paijănesc (intr.): ochiĭ săĭ paijăniră. V. pupăzez.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
împăienjeni (a ~) vb., ind. prez. 3 sg. împăienjenește, 3 pl. împăienjenesc, imperf. 3 sg. împăienjenea; conj. prez. 3 să împăienjenească
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
împăienjeni (a ~) vb., ind. prez. 3 sg. împăienjenește, imperf. 3 sg. împăienjenea; conj. prez. 3 să împăienjenească
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
împăienjeni vb. (sil. -ien-), ind. prez. 3 sg. împăienjenește, imperf. 3 sg. împăienjenea; conj. prez. 3 sg. și pl. împăienjenească
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
împăienjeni
- sursa: MDO (1953)
- adăugată de Ladislau Strifler
- acțiuni
împăienjenesc, -neam 1 imp.
- sursa: IVO-III (1941)
- adăugată de Ladislau Strifler
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
ÎMPĂIENJENIT adj. încețoșat, înnegurat, păienjenit, tulbure. (Ochii îi erau ~ți; privire ~.)
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
ÎMPĂIENJENIT adj. încețoșat, înnegurat, păienjenit, tulbure. (Ochii îi erau ~; privire ~.)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
ÎMPĂIENJENI vb. a (se) încețoșa, a (se) înnegura, a (se) păienjeni, a (se) tulbura, a (se) voala, (reg.) a (se) pupăza. (Privirea, vederea i se ~.)
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
ÎMPĂIENJENI vb. a (se) încețoșa, a (se) înnegura, a (se) păienjeni, a (se) tulbura, a (se) voala, (reg.) a (se) pupăza. (Privirea, vederea i se ~.)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
adjectiv (A2) Surse flexiune: DOR | masculin | feminin | |||
nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
vocativ | singular | — | — | ||
plural | — | — |
adjectiv (A2) | masculin | feminin | |||
nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
vocativ | singular | — | — | ||
plural | — | — |
adjectiv (A2) | masculin | feminin | |||
nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
vocativ | singular | — | — | ||
plural | — | — |
adjectiv (A2) | masculin | feminin | |||
nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
vocativ | singular | — | — | ||
plural | — | — |
adjectiv (A2) | masculin | feminin | |||
nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
vocativ | singular | — | — | ||
plural | — | — |
adjectiv (A2) | masculin | feminin | |||
nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
vocativ | singular | — | — | ||
plural | — | — |
adjectiv (A2) | masculin | feminin | |||
nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
vocativ | singular | — | — | ||
plural | — | — |
adjectiv (A2) | masculin | feminin | |||
nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
vocativ | singular | — | — | ||
plural | — | — |
verb (VT401) Surse flexiune: DOR | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | ||
(a)
|
|
|
| singular | plural | ||
|
| ||||||
numărul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult ca perfect | |
singular | I (eu) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (tu) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (el, ea) |
| (să)
|
|
|
| ||
plural | I (noi) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (voi) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (ei, ele) |
| (să)
|
|
|
|
verb (VT401) | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | ||
(a)
|
|
|
| singular | plural | ||
|
| ||||||
numărul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult ca perfect | |
singular | I (eu) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (tu) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (el, ea) |
| (să)
|
|
|
| ||
plural | I (noi) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (voi) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (ei, ele) |
| (să)
|
|
|
|
verb (VT201) | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | ||
(a)
|
|
|
| singular | plural | ||
|
| ||||||
numărul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult ca perfect | |
singular | I (eu) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (tu) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (el, ea) |
| (să)
|
|
|
| ||
plural | I (noi) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (voi) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (ei, ele) |
| (să)
|
|
|
|
verb (VT401) | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | ||
(a)
|
|
|
| singular | plural | ||
|
| ||||||
numărul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult ca perfect | |
singular | I (eu) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (tu) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (el, ea) |
| (să)
|
|
|
| ||
plural | I (noi) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (voi) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (ei, ele) |
| (să)
|
|
|
|
verb (VT401) | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | ||
(a)
|
|
|
| singular | plural | ||
|
| ||||||
numărul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult ca perfect | |
singular | I (eu) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (tu) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (el, ea) |
| (să)
|
|
|
| ||
plural | I (noi) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (voi) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (ei, ele) |
| (să)
|
|
|
|
verb (VT401) | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | ||
(a)
|
|
|
| singular | plural | ||
|
| ||||||
numărul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult ca perfect | |
singular | I (eu) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (tu) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (el, ea) |
| (să)
|
|
|
| ||
plural | I (noi) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (voi) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (ei, ele) |
| (să)
|
|
|
|
verb (VT401) | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | ||
(a)
|
|
|
| singular | plural | ||
|
| ||||||
numărul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult ca perfect | |
singular | I (eu) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (tu) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (el, ea) |
| (să)
|
|
|
| ||
plural | I (noi) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (voi) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (ei, ele) |
| (să)
|
|
|
|
verb (VT401) | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | ||
(a)
|
|
|
| singular | plural | ||
|
| ||||||
numărul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult ca perfect | |
singular | I (eu) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (tu) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (el, ea) |
| (să)
|
|
|
| ||
plural | I (noi) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (voi) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (ei, ele) |
| (să)
|
|
|
|
verb (VT401) | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | ||
(a)
|
|
|
| singular | plural | ||
|
| ||||||
numărul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult ca perfect | |
singular | I (eu) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (tu) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (el, ea) |
| (să)
|
|
|
| ||
plural | I (noi) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (voi) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (ei, ele) |
| (să)
|
|
|
|
verb (VT401) | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | ||
(a)
|
|
|
| singular | plural | ||
|
| ||||||
numărul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult ca perfect | |
singular | I (eu) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (tu) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (el, ea) |
| (să)
|
|
|
| ||
plural | I (noi) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (voi) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (ei, ele) |
| (să)
|
|
|
|
verb (VT401) | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | ||
(a)
|
|
|
| singular | plural | ||
|
| ||||||
numărul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult ca perfect | |
singular | I (eu) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (tu) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (el, ea) |
| (să)
|
|
|
| ||
plural | I (noi) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (voi) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (ei, ele) |
| (să)
|
|
|
|
împăienjenit, împăienjenităadjectiv
- 1. Acoperit cu fire de păianjen, plin de păienjeniș. DEX '09 DEX '98 DLRLC
- Bolțile umede și împăienjenite ale vechilor noastre monăstiri. ODOBESCU, S. II 236. DLRLC
-
- 2. (Despre ochi) Care nu mai distinge bine obiectele; (despre vedere) lipsit de claritate. DEX '09 DEX '98 DLRLCsinonime: cețos congestionat injectat neguros păienjenit tulbure încețoșat înnegurat
- Ciocneau, și-i vedeai cu ochi împăienjeniți, cum golește fiecare paharul. PAS, Z. I 312. DLRLC
-
etimologie:
- împăienjeni DEX '98 DEX '09
împăienjeni, împăienjenescverb
- 1. A (se) acoperi cu pânze de păianjen, a (se) umple cu păienjeniș. DEX '98 DEX '09
- 2. (Despre ochi sau vedere) A-și pierde claritatea, a vedea ca prin sită, ca prin ceață; a se încețoșa. DEX '09 DEX '98 DLRLCsinonime: încețoșa
- Ochii lui Cimpoieșu se împăienjeneau în niște nouri calzi. CAMILAR, N. I 224. DLRLC
- Tîmpla îi stă greu sprijinită pe mînă și cotul i s-afundă în pernă. Ochii i se-mpăinjeniseră. VLAHUȚĂ, O. A. 139. DLRLC
- 2.1. A (se) tulbura, a se congestiona, a se injecta. DEX '09 DEX '98 DLRLCsinonime: congestiona injecta tulbura împânzi
-
etimologie:
- În + păianjen DEX '98 DEX '09