ÎMPÂSLI, împâslesc, vb. IV. 1. Refl. (Despre tricotaje de lână) A deveni îndesat ca pâslă, a căpăta aspect de pâslă. ♦ Tranz. împâslește dimia. 2. Tranz. (Despre păr sau barbă) A acoperi fața, crescând des (ca pâslă). – În + pâslă.

împâsli [At: BOCEANU, GL. / Pzi: ~lesc / E: în- + pâslă] 1-2 vtr (D. tricotaje de lână) A (se) face des și îndesat ca pâslă. 3 vt (D. păr sau barbă) A acoperi fața, crescând des ca pâslă. 4 vr (D. o blană lungă, mătăsoasă) A se încurca, devenind ca o pâslă. 5 vr (Fig; pfm; îe) A o ~ A ajunge într-o situație dificilă.

ÎMPÂSLI, împâslesc, vb. IV. 1. Refl. (Despre tricotaje de lână) A se face des, îndesat ca pâsla. ◊ Tranz. Împâslește dimia. 2. Tranz. (Despre păr sau barbă) A acoperi fața, crescând des (ca pâsla). – În + pâslă.

A ÎMPÂSLI ~esc tranz. 1) (despre păr, barbă) A acoperi abundent (crescând des și încâlcit, ca pâsla). 2) (obiecte) A căptuși cu pâslă. /în + pâslă

A SE ÎMPÂSLI pers. 3 se ~ește intranz. (despre păr, lână) A se face ca pâsla (descurcându-se greu). /în + pâslă

ÎMPÎSLI, împîslesc, vb. IV. 1. Refl. A se face ca pîsla. 2. Tranz. (Despre păr sau barbă) A acoperi fața crescînd des (ca pîsla). Fața lui Saizu... arsă și tăbăcită de arșița verii și viscolul multor ierni, era împîslită de barba căruntă pe tot obrazul. CONTEMPORANUL, S. II, 1949, nr. 160, 2/6. ◊ Fig. Malurile acestei ape sînt, pe alocuri, împîslite de iarbă. MACEDONSKI, O. III 3.

împăslì v. a se îndesa, vorbind de părul capului sau de mustăți. [V. pâslă].

împîslésc v. tr. (d. pîslă). Vest. Îmbîxesc, îndes cu praf, vorbind de lînă, de covoare saŭ de păru capuluĭ. V. refl. Mă fac ca pîsla.

împâsli (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. împâslesc, 3 sg. împâslește, imperf. 1 împâsleam; conj. prez. 1 sg. să împâslesc, 3 să împâslească

împâsli (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. împâslesc, imperf. 3 sg. împâslea; conj. prez. 3 să împâslească

împâsli vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. împâslesc, imperf. 3 sg. împâslea; conj. prez. 3 sg. și pl. împâslească