2 intrări
27 de definiții
din care- explicative (16)
- morfologice (7)
- relaționale (4)
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
ÎMBRÂNCIRE, îmbrânciri, s. f. Acțiunea de a (se) îmbrânci și rezultatul ei. – V. îmbrânci.
ÎMBRÂNCIRE, îmbrânciri, s. f. Acțiunea de a (se) îmbrânci și rezultatul ei. – V. îmbrânci.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de valeriu
- acțiuni
îmbrâncire sf [At: (a. 1794) GCR. II, 153/22 / S și: (înv) înb~ / Pl: ~ri / E: îmbrânci] 1 Împingere a cuiva cu un brânci Si: busculadă, îmbrânceală (1), îmbrâncit1 (1), îmbrâncitură (1) Vz ghiontuială. 2 Împingere bruscă și violentă, repetată, între mai multe persoane Si: îmbrânceală (2), îmbrâncit1 (2), îmbrâncitură (2). 3 Dare afară Si: îmbrâncit1 (3), îmbrâncitură (3). 4 Respingere bruscă Si: îmbrâncit1 (4), îmbrâncitură (4). 5 Mers greu (din cauza bătrâneții, slăbiciunii, sărăciei) Si: îmbrâncit1 (5). 6 (Înv; fig) Îndemnare insistentă către ceva Si: îmbrâncit1 (6). 7 (Înv; fig) Stimulare. 8 (Înv; fig) Alungare.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
ÎMBRÂNCI, îmbrâncesc, vb. IV. Tranz. și refl. recipr. A (se) împinge cu violență, a(-și) da brânci; a (se) ghionti, a (se) brânci1. – În + brâncă.
- sursa: DEX '09 (2009)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
ÎMBRÂNCI, îmbrâncesc, vb. IV. Tranz. și refl. recipr. A (se) împinge cu violență, a(-și) da brânci; a (se) ghionti, a (se) brânci1. – În + brâncă.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de valeriu
- acțiuni
îmbrânca v vz îmbrânci
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
îmbrânci [At: PANN, E. II, 138/23 / V: (cscj) ~nca, zb~ / Pzi: ~ncesc / E: în- + brâncă1] 1 vt A da brânci. 2 vt A împinge pe cineva cu putere. 3 vt A da afară. 4 vt A respinge brusc. 5 vi A merge greu, din cauza bătrâneții, slăbiciunii, sărăciei. 6 vi (Îe) A ~ncat de tot A slăbit. 7 vi (Îae) A sărăcit. 8 vi (Îae) Umblă pe brânci.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
înbrâncire sf vz îmbrâncire
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
brînci2 s.m. v. brîncă2.
- sursa: DEXI (2007)
- adăugată de claudiad
- acțiuni
brînci1 vb. IV. tr., refl. recipr. (reg.) A împinge cu mîna; a (se) îmbrînci. • prez.ind. -esc. /brîncă2 + -i.
- sursa: DEXI (2007)
- adăugată de claudiad
- acțiuni
BRÎNCI2 vb. IV v. îmbrînci.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
ÎMBRÎNCI, îmbrîncesc, vb. IV. Tranz. (Cu privire la persoane) A împinge cu violență, a respinge în mod brusc, a da brînci. Ducîndu-l pe poarta curții, mai mult mort decît viu, îl îmbrînciră în mulțime. NEGRUZZI, S. I 156. Toți o îmbrînciră zicîndu-i să iasă afară. ȘEZ. VI 175. Pe-Oprișanu-l apuca Și pe scări îl îmhrîncea. ALECSANDRI, P. P. 204. ◊ Refl. reciproc. Te-ai băgat cu el printre vînzătorii de ziare, care se îmbrînceau și se ghionteau. PAS, Z. I 166. Arnăuții se-mbrîncea, Pe Iordachi s-arunca. ALECSANDRI, P. P. 182. (Poetic) Valurile vin să se joace-n nisip, Îmbrîncindu-se unul pe altul. LESNEA, I. 38. – Variantă: brînci vb. IV.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
BRÎNCI1, vb. IV. v. îmbrînci.
- sursa: DLRM (1958)
- adăugată de lgall
- acțiuni
A SE ÎMBRÂNCI mă ~esc intranz. A face (concomitent) schimb de brânci (unul cu altul). [Sil. îm-brân-] /în + brâncă
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
A ÎMBRÂNCI ~esc tranz. (persoane) A împinge violent (cu mâinile). [Sil. îm-brân-] /în + brâncă
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
îmbrâncì v. 1. a da brânci, a împinge afară; 2. fig. a excita: provocând dorințe, dulce le îmbrâncește BOL.
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
brîncésc V. îmbrîncesc.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
îmbrîncésc v. tr. (d. brîncă). Daŭ brîncĭ, împing afară orĭ în colo: bețivu fu îmbrîncit. Fig. Îndemn, împing: inima-l îmbrîncea să se ducă. – Și brîncesc: c’o mînă e brîncit spre bară (VR. 1911, 8, 212).
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
îmbrâncire s. f., g.-d. art. îmbrâncirii; pl. îmbrânciri
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
îmbrâncire s. f., g.-d. art. îmbrâncirii; pl. îmbrânciri
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
îmbrâncire s. f., g.-d. art. îmbrâncirii; pl. îmbrânciri
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
îmbrânci (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. îmbrâncesc, 3 sg. îmbrâncește, imperf. 1 îmbrânceam; conj. prez. 1 sg. să îmbrâncesc, 3 să îmbrâncească
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
îmbrânci (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. îmbrâncesc, imperf. 3 sg. îmbrâncea; conj. prez. 3 să îmbrâncească
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
îmbrânci vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. îmbrâncesc, imperf. 3 sg. îmbrâncea; conj. prez. 3 sg. și pl. îmbrâncească
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
îmbrînci (conj. îmbrîncească)
- sursa: MDO (1953)
- adăugată de Ladislau Strifler
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
ÎMBRÂNCIRE s. ghiontire, îmboldire, îmbrânceală, îmbrâncitură, împingere, înghionteală, înghiontire, (reg.) înghioldeală, înghioldire.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
ÎMBRÂNCI vb. a (se) ghionti, a (se) izbi, a (se) îmboldi, a (se) împinge, a (se) înghionti, (pop.) a (se) buși, (reg.) a (se) brânci, a (se) înghioldi, (prin Mold.) a (se) blendi, a (se) blendisi, a (se) dupăci, (prin Olt. și Ban.) a (se) popândi.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
ÎMBRÎNCI vb. a (se) ghionti, a (se) izbi, a (se) îmboldi, a (se) împinge, a (se) înghionti, (pop.) a (se) buși, (reg.) a (se) brînci, a (se) înghioldi, (prin Mold.) a (se) blendi, a (se) blendisi, a (se) dupăci, (prin Olt. și Ban.) a (se) popîndi.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
ÎMBRÎNCIRE s. ghiontire, îmboldire, îmbrînceală, îmbrîncitură, împingere, înghionteală, înghiontire, (reg.) înghioldeală, înghioldire.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
substantiv feminin (F107) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
verb (VT406) Surse flexiune: DOR | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | ||
(a)
|
|
|
| singular | plural | ||
|
| ||||||
numărul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult ca perfect | |
singular | I (eu) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (tu) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (el, ea) |
| (să)
|
|
|
| ||
plural | I (noi) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (voi) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (ei, ele) |
| (să)
|
|
|
|
verb (VT406) Surse flexiune: DOR | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | ||
(a)
|
|
|
| singular | plural | ||
|
| ||||||
numărul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult ca perfect | |
singular | I (eu) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (tu) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (el, ea) |
| (să)
|
|
|
| ||
plural | I (noi) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (voi) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (ei, ele) |
| (să)
|
|
|
|
verb (V10) Surse flexiune: DLRM | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | ||
(a)
|
|
|
| singular | plural | ||
|
| ||||||
numărul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult ca perfect | |
singular | I (eu) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (tu) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (el, ea) |
| (să)
|
|
|
| ||
plural | I (noi) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (voi) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (ei, ele) |
| (să)
|
|
|
|
îmbrâncire, îmbrâncirisubstantiv feminin
- 1. Acțiunea de a (se) îmbrânci și rezultatul ei. DEX '09 DEX '98
etimologie:
- îmbrânci DEX '98 DEX '09
îmbrânci, îmbrâncescverb
- 1. A (se) împinge cu violență, a(-și) da brânci; a (se) ghionti, a (se) brânci. DEX '09 DEX '98 DLRLC
- Ducîndu-l pe poarta curții, mai mult mort decît viu, îl îmbrînciră în mulțime. NEGRUZZI, S. I 156. DLRLC
- Toți o îmbrînciră zicîndu-i să iasă afară. ȘEZ. VI 175. DLRLC
- Pe-Oprișanu-l apuca Și pe scări îl îmhrîncea. ALECSANDRI, P. P. 204. DLRLC
- Te-ai băgat cu el printre vînzătorii de ziare, care se îmbrînceau și se ghionteau. PAS, Z. I 166. DLRLC
- Arnăuții se-mbrîncea, Pe Iordachi s-arunca. ALECSANDRI, P. P. 182. DLRLC
- Valurile vin să se joace-n nisip, Îmbrîncindu-se unul pe altul. LESNEA, I. 38. DLRLC
-
etimologie:
- În + brâncă DEX '98 DEX '09