13 definiții pentru truism

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

TRUISM, truisme, s. n. Adevăr evident, banal; loc comun. – Din fr. truisme.

truism sn [At: ALEXI, W. / S și: (înv) ~izm / Pl: ~e / E: fr truisme] (Liv) 1 Adevăr evident, banal Si: banalitate. 2 Loc comun.

TRUISM, truisme, s. n. (Livr.) Adevăr evident, banal; loc comun. – Din fr. truisme.

TRUISM s.n. (Liv.) Adevăr banal, evident, care nu merită enunțat; banalitate. [Pron. tru-ism. / < fr. truisme, cf. engl. truism < true – adevărat].

TRUISM s. n. adevăr banal, evident, loc comun. (< fr. truisme)

TRUISM ~e n. livr. Adevăr banal; banalitate. /<fr. truisme

*truízm n., pl. e (fr. truisme, d. engl. truism, d. true, adevărat). Adevăr banal care nu merită să maĭ fie spus, loc comun. V. axiomă.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

TRUISM s. v. banalitate, loc comun, platitudine, prozaism.

truism s. v. BANALITATE. LOC COMUN. PLATITUDINE. PROZAISM.

Intrare: truism
substantiv neutru (N1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • truism
  • truismul
  • truismu‑
plural
  • truisme
  • truismele
genitiv-dativ singular
  • truism
  • truismului
plural
  • truisme
  • truismelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

truism, truismesubstantiv neutru

etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.