2 definiții pentru întemeinicire
Explicative DEX
întemeinici vi [At: DA ms / Pzi: ~icesc / E: în- + temeinic] (Rar) A face ca un lucru să fie temeinic.
Arhaisme și regionalisme
întemeinici vb. IV (înv.) a face ca un lucru să fie temeinic; a așeza pe baze solide, trainice.
- sursa: DAR (2002)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Intrare: întemeinicire
întemeinicire infinitiv lung
| infinitiv lung (IL107) | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)