opțiuni
  • info

3 definiții pentru înnobilat (adj.)

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

ÎNNOBILAT, -Ă, înnobilați, -te, adj. 1. Care a primit un titlu de noblețe; fig. devenit mai distins, mai rafinat. 2. (Despre animale sau plante) Care și-a îmbunătățit calitatea. ♦ (Despre substanțe sau materiale) Care și-a îmbunătățit proprietățile prin procedee fizice sau chimice. – V. înnobila.

ÎNNOBILAT, -Ă, înnobilați, -te, adj. 1. Care a primit un titlu de noblețe; fig. devenit mai distins, mai rafinat. 2. (Despre animale sau plante) Care și-a îmbunătățit calitatea. ♦ (Despre substanțe sau materiale) Care și-a îmbunătățit proprietățile prin procedee fizice sau chimice. – V. înnobila.

înnobilat2, ~ă a [At: MACEDONSCKI, O. I, 267 / V: ~lit / S și: îno~ / Pl: ~ați, ~e / E: înnobila] 1 (D. persoane) Care a primit un titlu de noblețe. 2 (Fig) Care a devenit mai distins, mai rafinat. 3 (D. rase de animale) Care are calități îmbunătățite. 4 (D. specii de plante) Ameliorat. 5 (D. substanțe, materiale) Care are proprietăți îmbunătățite prin procedee fizice sau chimice.

înnobilit2, ~ă a vz înnobilat2

Intrare: înnobilat (adj.)
înnobilat (adj.) adjectiv
adjectiv (A2)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • înnobilat
  • ‑nnobilat
  • înnobilatul
  • înnobilatu‑
  • ‑nnobilatul
  • ‑nnobilatu‑
  • înnobilată
  • ‑nnobilată
  • înnobilata
  • ‑nnobilata
plural
  • înnobilați
  • ‑nnobilați
  • înnobilații
  • ‑nnobilații
  • înnobilate
  • ‑nnobilate
  • înnobilatele
  • ‑nnobilatele
genitiv-dativ singular
  • înnobilat
  • ‑nnobilat
  • înnobilatului
  • ‑nnobilatului
  • înnobilate
  • ‑nnobilate
  • înnobilatei
  • ‑nnobilatei
plural
  • înnobilați
  • ‑nnobilați
  • înnobilaților
  • ‑nnobilaților
  • înnobilate
  • ‑nnobilate
  • înnobilatelor
  • ‑nnobilatelor
vocativ singular — —
plural — —
înnobilit (adj.) adjectiv
adjectiv (A2)
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • înnobilit
  • ‑nnobilit
  • înnobilitul
  • ‑nnobilitul
  • înnobilită
  • ‑nnobilită
  • înnobilita
  • ‑nnobilita
plural
  • înnobiliți
  • ‑nnobiliți
  • înnobiliții
  • ‑nnobiliții
  • înnobilite
  • ‑nnobilite
  • înnobilitele
  • ‑nnobilitele
genitiv-dativ singular
  • înnobilit
  • ‑nnobilit
  • înnobilitului
  • ‑nnobilitului
  • înnobilite
  • ‑nnobilite
  • înnobilitei
  • ‑nnobilitei
plural
  • înnobiliți
  • ‑nnobiliți
  • înnobiliților
  • ‑nnobiliților
  • înnobilite
  • ‑nnobilite
  • înnobilitelor
  • ‑nnobilitelor
vocativ singular — —
plural — —
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

înnobilat, înnobilatăadjectiv

  • 1. Care a primit un titlu de noblețe. DEX '09 DEX '98
    • 1.1. figurat Devenit mai distins, mai rafinat. DEX '09 DEX '98
  • 2. (Despre animale sau plante) Care și-a îmbunătățit calitatea. DEX '09 DEX '98
    • 2.1. (Despre substanțe sau materiale) Care și-a îmbunătățit proprietățile prin procedee fizice sau chimice. DEX '09 DEX '98
etimologie:
  • vezi înnobila DEX '09 DEX '98

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.