opțiuni
  • info
5 definiții pentru îndătinat

Explicative DEX

ÎNDĂTINAT, -Ă, îndătinați, -te, adj. Care a devenit o datină; înrădăcinat. ♦ (Despre oameni) Deprins, obișnuit (cu ceva). [Var.: îndatinat, -ă adj.] – V. îndătina.

ÎNDĂTINAT, -Ă, îndătinați, -te, adj. Care a devenit o datină; înrădăcinat. ♦ (Despre oameni) Deprins, obișnuit (cu ceva). [Var.: îndatinat, -ă adj.] – V. îndătina.

îndătinat, ~ă a [At: STAMATI, D. / Pl: ~ați, ~e / E: îndătina] 1 (Reg) Deprins, obișnuit cu ceva. 2 Care a devenit o datină. 5 (Îe) A fi ~ să (sau ca) A fi obiceiul să...

ÎNDĂTINAT, -Ă, îndătinați, -te, adj. (Despre persoane) Deprins, dedat, obișnuit (cu ceva). ♦ (Despre obiceiuri, acțiuni) Care a devenit o datină, s-a înrădăcinat, este comun, obișnuit. (Atestat în forma îndatinat) Cu-ai săi sfetnici de la curte craiul s-a pornit odată, Ca să facă p-o cîmpie o plimbare-ndatinată. COȘBUC, P. II 125. O imitațiune... a jocurilor îndatinate la elinii antici. ODOBESCU, S. I 479. – Variantă: îndatinat, -ă adj.

ÎNDATINAT, -Ă adj. v. îndătinat.

ÎNDATINAT, -Ă adj. v. îndătinat.

ÎNDATINAT, -Ă adj. v. îndătinat.

îndatinat, ~ă a vz îndătinat

Intrare: îndătinat
îndătinat adjectiv
adjectiv (A2)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • îndătinat
  • ‑ndătinat
  • îndătinatul
  • îndătinatu‑
  • ‑ndătinatul
  • ‑ndătinatu‑
  • îndătinată
  • ‑ndătinată
  • îndătinata
  • ‑ndătinata
plural
  • îndătinați
  • ‑ndătinați
  • îndătinații
  • ‑ndătinații
  • îndătinate
  • ‑ndătinate
  • îndătinatele
  • ‑ndătinatele
genitiv-dativ singular
  • îndătinat
  • ‑ndătinat
  • îndătinatului
  • ‑ndătinatului
  • îndătinate
  • ‑ndătinate
  • îndătinatei
  • ‑ndătinatei
plural
  • îndătinați
  • ‑ndătinați
  • îndătinaților
  • ‑ndătinaților
  • îndătinate
  • ‑ndătinate
  • îndătinatelor
  • ‑ndătinatelor
vocativ singular — —
plural — —
îndatinat adjectiv
adjectiv (A2)
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • îndatinat
  • ‑ndatinat
  • îndatinatul
  • îndatinatu‑
  • ‑ndatinatul
  • ‑ndatinatu‑
  • îndatinată
  • ‑ndatinată
  • îndatinata
  • ‑ndatinata
plural
  • îndatinați
  • ‑ndatinați
  • îndatinații
  • ‑ndatinații
  • îndatinate
  • ‑ndatinate
  • îndatinatele
  • ‑ndatinatele
genitiv-dativ singular
  • îndatinat
  • ‑ndatinat
  • îndatinatului
  • ‑ndatinatului
  • îndatinate
  • ‑ndatinate
  • îndatinatei
  • ‑ndatinatei
plural
  • îndatinați
  • ‑ndatinați
  • îndatinaților
  • ‑ndatinaților
  • îndatinate
  • ‑ndatinate
  • îndatinatelor
  • ‑ndatinatelor
vocativ singular — —
plural — —
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

îndătinat, îndătinatăadjectiv

  • 1. Care a devenit o datină. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    sinonime: înrădăcinat
    • format_quote Cu-ai săi sfetnici de la curte craiul s-a pornit odată, Ca să facă p-o cîmpie o plimbare-ndatinată. COȘBUC, P. II 125. DLRLC
    • format_quote O imitațiune... a jocurilor îndatinate la elinii antici. ODOBESCU, S. I 479. DLRLC
    • 1.1. (Despre oameni) Deprins, obișnuit (cu ceva). DEX '09 DEX '98 DLRLC
      sinonime: deprins obișnuit
etimologie:
  • vezi îndătina DEX '98 DEX '09

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.