Y s. m. invar. A treizecea literă a alfabetului limbii române; sunet notat cu această literă, având în general diverse valori ale lui i, care apare în neologisme internaționale și în nume proprii străine. [Pr.: igrec].
Sursa: DEX '98 |
Adăugată de
gall
| Semnalează o greșeală
| Permalink
y [cit. ígrec]
s. m. / s. n.,
pl. y / ý-uri
Sursa: DOOM 2 |
Adăugată de
gall
| Semnalează o greșeală
| Permalink
Y, y s. m. invar. [cit. i grec]
Sursa: Ortografic |
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
HEREDIA Y CAMNPUZANO [erédia i kampusáno], José María de (1803-1839), poet cubanez. Poezie clasică, cu accente romantice, închinată independenței patriei („Opere poetice”).
Sursa: DE |
Adăugată de
blaurb
| Semnalează o greșeală
| Permalink
HONNI SOIT QUI MAL Y PENSE (fr.) rușine cui gândește ceva rău în privința aceasta – Deviză a Ordinului jartierei, creat în 1384 de regele Eduard al III-lea al Angliei, în onoarea favoritei sale Joan de Salisbury. Cuvintele au fost rostite de rege ca replică la zâmbetele malițioase ale curtenilor, când aceasta, în timpul unui bal, și-a pierdut jartiera. Îndemn ironic de a nu comenta defavorabil o exprimare sau o situație ambiguă.
Sursa: DE |
Adăugată de
blaurb
| Semnalează o greșeală
| Permalink
LEGUÍA Y SALCEDO, Augusto Bernardino (1863-1930), bancher și om politic peruvian. Ministru de Finanțe (1903-1908). Președinte al țării (1908-1912, 1919-1930). Reprezentant al camerei de Comerț a Americii Latine la Londra (1912-1919). Întors în Perú, l-a înlăturat, printr-o lovitură militară, pe J. Pardo y Barreda, asumându-și funcția de președinte. Înlăturat printr-o revoltă militară.
Sursa: DE |
Adăugată de
blaurb
| Semnalează o greșeală
| Permalink
O'DONNELL Y JORRIS, Leopoldo, conte de Lucena, duce de Tetuán (1809-1867), general și om politic spaniol. A sprijinit- Isabela a II-a împotriva carliștilor (1833-1839). Guvernator al Cubei (1843-1848). Prim-min. (iul.-oct. 1856, 1858-1863, 1865-1866). A condus expediția militară victorioasă în Maroc (1859-1860). Pe plan intern, a promovat o politică liberal-moderată.
Sursa: DE |
Adăugată de
blaurb
| Semnalează o greșeală
| Permalink
ORS Y ROVIRA, Eugenio d’ (1881-1954), eseist și critic de artă spaniol de limbă catalană. Spirit clasic. Eseuri consacrate fenomenului plastic, pe care îl înglobează de obicei dintr-o viziune mai amplă asupra istoriei culturii („Arta lui Goya”, „Trei ore în Muzeul Prado”, „Despre baroc”). Opera sa principală este „Glosări”, apărută în mai multe serii, în care comentează politica și viața culturală din epoca sa, într-un mod subtil și cu remarcabile calități literare.
Sursa: DE |
Adăugată de
blaurb
| Semnalează o greșeală
| Permalink
ORTEGA Y GASSET, José (1883-1955), filozof și eseist spaniol. Prof. univ. la Madrid. Prin „Revista de Occidente” (1923-1936), aș cărui fondator a fost, a contribuit la propagarea în Spania a ideilor novatoare și la deschiderea ei spre valorile europene. Din considerente politice, s-a autoexilat între 1936 și 1945. Ocupând o poziție intermediară între „filozofia vieții” și fenomenologie și existențialism, a anticipat multe din temele filozofiei contemporane, a făcut pătrunzătoare observații asupra crizei culturii, a fenomenelor de înstrăinare și depersonalizare generate de societatea contemporană („Răscoala maselor”, „Spre o filozofie a istorie”, „Dezumanizarea artei”). Eseuri filozofice („Despre Galilei”, „Istoria ca sistem”) sau configurând o conștiință filozofică a artei („Meditații despre Don Quijote”, „Velásquez”, „Goya”).
Sursa: DE |
Adăugată de
blaurb
| Semnalează o greșeală
| Permalink
QUEVEDO Y VILLEGAS [kevédo i viλegas], Francisco Gómez de (1580-1645), scriitor spaniol. Reprezentant al conceptismului. Romane picarești de un realism crud („Istoria lui don Pablos de Segovia”); fantezii satirice („Viziunile”, „Orele tuturor”) marcând punctul culminant al artei sale narative; tratate didactice („Politica lui Dumnezeu”); versuri de contemplație filozofică asupra vieții („Muza Erato”).
Sursa: DE |
Adăugată de
blaurb
| Semnalează o greșeală
| Permalink
QUEZON Y MOLINA, Manuel Luis (1878-1944), om politic filipinez. După acordarea autonomiei interne (1934) de către S.U.A., devine primul președinte al țării (1935-1944). A reorganizat forțele militare și a promovat măsuri împotriva corupției. În timpul ocupației japoneze a condus un guvern în exil.
Sursa: DE |
Adăugată de
blaurb
| Semnalează o greșeală
| Permalink
RIZAL Y MERCADO Y ALONSO, José Protasio (1861-1896), scriitor și om politic filipinez. Unul dintre conducătorii răscoalei populare (1896) din Filipine împotriva dominației spaniole. Arestat și executat de către autoritățile spaniole. Erou național. Lirică („Cel din urmă rămas bun”). Romane cu caracter politic („Noli me tangere”, „Pirateria”).
Sursa: DE |
Adăugată de
blaurb
| Semnalează o greșeală
| Permalink
SARASATE (Y NAVASCUÉZ), Pablo (Martin Melitón) de ~ (1844-1908), violonist și compozitor spaniol. Tehnică uimitoare, mod de interpretare elegant, sigur. Numeroși compozitori au scris pentru el (Lalo, Bruch, Saint-Saens). A compus piese de virtuozitate pentru vioară („Melodii lăutărești”).
Sursa: DE |
Adăugată de
blaurb
| Semnalează o greșeală
| Permalink
Y s. m. invar. 1. A treizecea literă a alfabetului limbii române; sunetul notat cu această literă (având în general diversele valori ale lui „i”); se folosește în neologisme cu caracter internațional și în nume proprii. 2. (MAT.) Simbol literal pentru necunoscuta unei ecuații sau a unui sistem de ecuații și pentru variabila independentă a unei funcții. 3. (GENET.) Cromozomul Y = cromozom care intervine în determinarea sexului. La om și la mai multe specii de animale combinația XY determină sexul masculin; în lipsa cromozomului X (cariotip OY) organismul nu este viabil. Are dimensiuni mai mici decât majoritatea celorlalți cromozomi. 4. Simbol chimic pentru ytriu.
Sursa: DE |
Adăugată de
blaurb
| Semnalează o greșeală
| Permalink