2 definiții pentru urnit
Arhaisme și regionalisme
urnít, -ă, urniți, -te, adj. 1. Mișcat din loc. 2. Prăbușit. – Din urni.
urnit, -ă, urniți, -te, adj. – 1. Mișcat din loc. 2. Dărăpănat. – Din urni.
- sursa: DRAM 2015 (2015)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
Intrare: urnit
urnit adjectiv
| adjectiv (A2) | masculin | feminin | |||
| nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
| plural |
|
|
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
| plural |
|
|
|
| |
| vocativ | singular | — | — | ||
| plural | — | — | |||
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
Exemple de pronunție a termenului „urnit” (4 clipuri)
Clipul 1 / 4