TRICOLÓR, -Ă, tricolori, -e, adj., subst. 1. Adj. Care are trei culori, în trei culori; tricromatic. 2. S. n. Drapel cu trei culori; spec. drapelul românesc. 3. S. m. (La pl.) Echipă reprezentativă românească din diverse ramuri de sport. [Pl. și: (n.) tricoloruri.] – Din fr. tricolore, lat. tricolor, -oris.
Sursa: DEX '98 |
Adăugată de
LauraGellner
| Semnalează o greșeală
| Permalink
TRICOLÓR1 ~ă (~i, ~e) și substantival Care are trei culori; constând din trei culori. /<fr. tricolore
Sursa: NODEX |
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
TRICOLÓR, -Ă adj. Care are trei culori. // s.n. Drapel cu trei culori. // s.m. Sportiv care face parte dintr-o echipă românească participantă la o competiție internațională. [< fr. tricolore, cf. lat. tri – cu trei, color – culoare].
Sursa: DN |
Adăugată de
LauraGellner
| Semnalează o greșeală
| Permalink
TRICOLÓR, -Ă I. adj. cu trei culori. II. s. n. drapel cu trei culori. III. s. m. sportiv component al echipei naționale. (< fr. tricolore, lat. tricolor)
Sursa: MDN |
Adăugată de
raduborza
| Semnalează o greșeală
| Permalink
TRICOLÓR adj. (rar) tricromatic. (Drapel ~.)
Sursa: Sinonime |
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
tricolór adj. m., pl. tricolóri; f. sg. tricolóră, pl. tricolóre
Sursa: Ortografic |
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
tricolór s.m. 1975 (sport) Component al echipei naționale v. meci-școală; v. și Sc. 11 XII 79 p. 3, Săpt. 8 VIII 80 p. 8 (din fr. tricolore; DEX, DN3)
Sursa: DCR2 |
Furnizată de Editura Logos |
Adăugată de
raduborza
| Semnalează o greșeală
| Permalink
unsprezecele tricolor expr. echipa națională de fotbal a României.
Sursa: Argou |
Adăugată de
blaurb
| Semnalează o greșeală
| Permalink