opțiuni
  • info

11 definiții pentru transhumant

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

TRANSHUMANT, -Ă, transhumanți, -te, adj. Care practică transhumanța. ♦ (Despre animale) Care este mutat dintr-un loc în altul, după anotimpuri, în vederea asigurării hranei necesare. – Din fr. transhumant.

TRANSHUMANT, -Ă, transhumanți, -te, adj. Care practică transhumanța. ♦ (Despre animale) Care este mutat dintr-un loc în altul, după anotimpuri, în vederea asigurării hranei necesare. – Din fr. transhumant.

transhumant, ~ă a [At: VUIA, PĂST. 46 / Pl: ~nți, ~e / E: fr transhumant] 1 (D. populații) Care practică transhumanța. 2 (D. animale) Care este mutat dintr-un loc în altul, după anotimpuri, în vederea asigurării hranei. 3 (D. îndeletniciri, ocupații etc.) Care are un caracter de transhumanță.

TRANSHUMANT, -Ă, transhumanți, -te, adj. (Despre populații) Care practică transhumanța; (despre animale) care este mutat dintr-un loc în altul după anotimpuri, în vederea asigurării hranei. Cunoscusem în delta Dunării meșteșugul albinăritului transhumant. SADOVEANU, A. L. 190.

TRANSHUMANT, -Ă adj. (Despre o populație de păstori) Care practică transhumanța. ♦ (Despre animale) Care este mutat dintr-un loc în altul, după anotimpuri. [< fr. transhumant].

TRANSHUMANT, -Ă adj. (despre populații) care practică transhumanța. ◊ (despre animale) care este mutat dintr-un loc în altul, după anotimpuri. ◊ (despre îndeletniciri) cu caracter de transhumanță. (< fr. transhumant)

TRANSHUMANT ~tă (~ți, ~te) 1) (despre populații de păstori) Care practică transhumanța. 2) (despre animale) Care este mutat vara la munte și iarna la șes. [Sil. trans-hu-] /<fr. transhumant

transhumant a. ce ține de transhumanța: vieața transhumantă a păstorilor carpatini.

*transhumánt, -ă adj. (d. transhumez; fr. transhumant, sp. transhumante). Care transhumează.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

transhumant (desp. trans-hu-) adj. m., pl. transhumanți; f. transhumantă, pl. transhumante

transhumant (trans-hu-) adj. m., pl. transhumanți; f. transhumantă, pl. transhumante

transhumant adj. m. (sil. mf. trans-), pl. transhumanți; f. sg. transhumantă, pl. transhumante

Intrare: transhumant
transhumant adjectiv
  • silabație: trans-hu-mant info
adjectiv (A2)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • transhumant
  • transhumantul
  • transhumantu‑
  • transhumantă
  • transhumanta
plural
  • transhumanți
  • transhumanții
  • transhumante
  • transhumantele
genitiv-dativ singular
  • transhumant
  • transhumantului
  • transhumante
  • transhumantei
plural
  • transhumanți
  • transhumanților
  • transhumante
  • transhumantelor
vocativ singular — —
plural — —
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

transhumant, transhumantăadjectiv

  • 1. Care practică transhumanța. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
    • 1.1. (Despre animale) Care este mutat dintr-un loc în altul, după anotimpuri, în vederea asigurării hranei necesare. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
    • 1.2. (Despre îndeletniciri) Cu caracter de transhumanță. MDN '00
      • format_quote Cunoscusem în delta Dunării meșteșugul albinăritului transhumant. SADOVEANU, A. L. 190. DLRLC
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.