9 definiții pentru sfârloagă
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
SFÂRLOAGĂ, sfârloage, s. f. (Reg.) Încălțăminte proastă, ruptă. – Et. nec.
SFÂRLOAGĂ, sfârloage, s. f. (Reg.) Încălțăminte proastă, ruptă. – Et. nec.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de dante
- acțiuni
sfârloagă sf [At: LB / Pl: ~age / E: sfârlă + -oagă] 1 (Pop) Piele veche, uscată și răsucită. 2 (Pop) Încălțăminte uzată. 3-4 (Spc; de obicei lpl) Cizmă sau opincă veche. 5 (Reg; csnp; lpl) Bucăți. 6 (Reg; csnp; lpl) Sfârcuri. 7 (Reg) Perdela.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
sfârloagă f. pl. Mold. cisme proaste: puindu-ți sfârloagele pe calup CR. [Banat: opincă ruptă și om scăpătat; origină necunoscută].
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
SFÎRLOAGĂ, șfîrloage, s. f. (Mai ales la pl.) Încălțăminte proastă, stricată, ruptă. Nu ți-e destul că m-ai amețit puindu-ți sfîrloagele pe calup, trăgîndu-le la șan și ungîndu-le aici pe cuptor, la nasul mieu, în toate diminețile? CREANGĂ, A. 106.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
sfîrloágă f., pl. e (rudă cu sfîrlă, zvîrl, adică „de azvîrlit, de lepădat”). Est. Iron. Scroambă. Olt. Ban. Bucată sfîșiată (de ex. din niște oĭ sfîșiate de lup, o opincă ruptă ș.a.) Fig. Iron. Om scăpătat.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
sfârloagă (reg.) s. f., g.-d. art. sfârloagei; pl. sfârloage
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
sfârloagă (reg.) s. f., g.-d. art. sfârloagei; pl. sfârloage
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
sfârloagă s. f., g.-d. art. sfârloagei; pl. sfârloage
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare specializate
Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.
sfârloagă, sfârloage, s.f. 1. (pop.) încălțăminte proastă, ruptă, uzată; cizmă sau opincă veche. 2. (pop.) piele veche, uscată și răsucită. 3. (reg.; la pl.) bucăți, sfârcuri.
- sursa: DAR (2002)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
substantiv feminin (F6) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
sfârloagă, sfârloagesubstantiv feminin
- 1. Încălțăminte proastă, ruptă. DEX '09 DEX '98 DLRLC
- Nu ți-e destul că m-ai amețit puindu-ți sfîrloagele pe calup, trăgîndu-le la șan și ungîndu-le aici pe cuptor, la nasul mieu, în toate diminețile? CREANGĂ, A. 106. DLRLC
-
etimologie:
- DEX '98 DEX '09