13 definiții pentru seculariza

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

SECULARIZA, secularizez, vb. I. Tranz. A trece în patrimoniul statului (în schimbul unei despăgubiri) ceea ce aparține bisericii. – Din fr. séculariser.

seculariza vtf [At: CODRU-DRĂGUȘANU, C. 14 / S și: secularisa / Pzi: ~zez / E: fr séculariser] 1 (Rar; c. i. clerici) A face să devină laic Si: laicizare. 2 (C. i. bunuri, averi bisericești sau mănăstirești) A face să intre în patrimoniul statului, în schimbul unei despăgubiri.

SECULARIZA, secularizez, vb. I. Tranz. A trece în patrimoniul statului (în schimbul unei despăgubiri) un bun aparținând bisericii sau mănăstirii. – Din fr. séculariser.

SECULARIZA, secularizez, vb. I. Tranz. A trece cu forme legale în patrimoniul statului un bun aparținînd bisericii. Cuza-vodă a secularizat averile mănăstirești.

SECULARIZA vb. I. tr. A trece cu forme legale averile bisericești și mănăstirești în proprietatea statului; a reda vieții laice ceea ce aparține bisericii. [< fr. séculariser].

SECULARIZA vb. tr. 1. a scoate din proprietatea sau competența bisericii bunuri, domenii de activitate sau valori culturale, trecându-le în patrimoniul statului. 2. a reda vieții laice persoane care au aparținut vieții ecleziastice. (< fr. séculariser)

A SECULARIZA ~ez tranz. (bunuri bisericești sau mănăstirești) A trece în proprietatea statului; a etatiza. /<fr. seculariser

*secularizéz v. tr. (d. secular; fr. séculariser). Prefac în secular (laic, civil), ĭaŭ de la mînăstirĭ și daŭ statuluĭ (cum a făcut Cuza la 1863, cînd a luat călugărilor Grecĭ moșiile româneștĭ de care eĭ se foloseaŭ în paguba Româniiĭ).

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

seculariza (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. secularizez, 3 secularizea; conj. prez. 1 sg. să secularizez, 3 să secularizeze

seculariza (a ~) vb., ind. prez. 3 secularizea

seculariza vb., ind. prez. 1 sg. secularizez, 3 sg. și pl. secularizea

Intrare: seculariza
verb (VT201)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • seculariza
  • secularizare
  • secularizat
  • secularizatu‑
  • secularizând
  • secularizându‑
singular plural
  • secularizea
  • secularizați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • secularizez
(să)
  • secularizez
  • secularizam
  • secularizai
  • secularizasem
a II-a (tu)
  • secularizezi
(să)
  • secularizezi
  • secularizai
  • secularizași
  • secularizaseși
a III-a (el, ea)
  • secularizea
(să)
  • secularizeze
  • seculariza
  • seculariză
  • secularizase
plural I (noi)
  • secularizăm
(să)
  • secularizăm
  • secularizam
  • secularizarăm
  • secularizaserăm
  • secularizasem
a II-a (voi)
  • secularizați
(să)
  • secularizați
  • secularizați
  • secularizarăți
  • secularizaserăți
  • secularizaseți
a III-a (ei, ele)
  • secularizea
(să)
  • secularizeze
  • secularizau
  • seculariza
  • secularizaseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

seculariza, secularizezverb

  • 1. A trece în patrimoniul statului (în schimbul unei despăgubiri) ceea ce aparține bisericii. DEX '09 DLRLC DN
    sinonime: etatiza
    • format_quote Cuza-vodă a secularizat averile mănăstirești. DLRLC
  • 2. A reda vieții laice persoane care au aparținut vieții ecleziastice. MDN '00
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.