SECȚIONÁRE, secționări, s. f. Acțiunea de a secționa. [Pr.: -ți-o-] – V. secționa.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

SECȚIONÁRE s.f. Acțiunea de a secționa și rezultatul ei. [Pron. -ți-o-. / < secționa].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

SECȚIONÁRE s. 1. v. împărțire. 2. secțiune, tăiere. (~ unui tendon.)
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

secționáre s. f. (sil. -ți-o-), g.-d. art. secționării; pl. secționări
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink