6 definiții pentru „remitere”   declinări

REMITÉRE, remiteri, s. f. Acțiunea de a remite și rezultatul ei. ◊ Remitere de datorie = renunțare totală sau parțială a unui creditor la dreptul său împotriva debitorului; iertare de datorie. – V. remite.
Sursa: DEX '09 (2009) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

REMÍTERE, remiteri, s. f. Acțiunea de a remite și rezultatul ei. ◊ Remitere de datorie = renunțare totală sau parțială a unui creditor la dreptul sau împotriva debitorului; iertare de datorie. – V. remite.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de dante | Semnalează o greșeală | Permalink

remítere s. f., g.-d. art. remíterii; pl. remíteri
Sursa: DOOM 2 (2005) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

REMÍTERE s. 1. v. înmânare. 2. v. predare.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

REMÍTERE s.f. Acțiunea de a remite și rezultatul ei; înmânare, transmitere; remisiune (3) [în DN]. [< remite].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

remítere s. f., g.-d. art. remíterii; pl. remíteri
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink