REGICID, -Ă, regicizi, -de, adj., s. m. și f., s. n. 1. Adj., s. m. și f. (Persoană) care a asasinat un rege. 2. S. n. Faptul de a asasina un rege; asasinarea unui rege. – Din fr. régicide, lat. regicida.

regicid, ~ă [At: ȘĂINEANU / Pl: ~izi, ~e a, ~e sn / E: fr régicide] 1-2 smf, a (Persoană) care a asasinat un monarh. 3 sn Crima celui care a asasinat un monarh.

REGICID², -Ă, regicizi, -de, adj. (Și substantivat) (Persoană) care a asasinat un rege.

REGICID, -Ă adj., s.m. și f. (Cel) care a ucis un rege; asasin, ucigaș al unui rege. // s.n. Asasinarea unui rege. [< fr. régicide, cf. lat. rex – rege, caedere – a ucide].

REGICID, -Ă I. adj., s. m. f. (cel) care a ucis un rege. II. s. n. asasinare a unui rege. (< fr. régicide, lat. regicida)

REGICID² ~dă (~zi, ~de) și substantival 1) (despre persoane) Care a asasinat un rege. 2) Care ține de asasinarea unui rege; referitor la asasinarea unui rege. Revoluție ~dă. /<fr. régicide

*regicíd, -ă s. (mlat. regicida, după parricida, paricid, d. rex, regis, rege, și occidere, a ucide. V. infanti-cid). Ucigașu unuĭ suveran: regicidu Ravaillac. Adj. O mînă regicidă. Pl. Aceĭa care aŭ votat condamnarea luĭ Ludovic XVI: regiciziĭ aŭ fost exilațĭ de a doŭa Restaurațiune. S. n., pl. e. Regicidiŭ.

regicid¹ (crimă) s. n., pl. regicide

regicid² (criminal) adj. m., s. m., pl. regicizi; adj. f., s. f. regicidă, pl. regicide

regicid¹ adj. m., s. m., pl. regicizi; adj. f., s. f. regicidă, pl. regicide