4 definiții pentru refulată
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
REFULAT, -Ă, refulați, -te, adj., s. m. și f. 1. Adj. (Despre imagini, tendințe, instincte, impulsuri etc.) Deplasat, căzut, respins în subconștient. 2. S. m. și f. Persoană care își refulează (1) dorințele, instinctele, impulsurile etc. – V. refula. Cf. fr. refoulé.
REFULAT, -Ă, refulați, -te, adj., s. m. și f. 1. Adj. (Despre imagini, tendințe, instincte, impulsuri etc.) Deplasat, căzut, respins în subconștient. 2. S. m. și f. Persoană care își refulează (1) dorințele, instinctele, impulsurile etc. – V. refula. Cf. fr. refoulé.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de Joseph
- acțiuni
refulat, ~ă [At: CAMIL PETRESCU, T. II, 160 / Pl: ~ați, ~e / E: refula] (D. imagini, tendințe, sentimente etc.) 1 a Respins în subconștient. 2 smf Persoană care își refulează (1) ideile, dorințele, instinctele etc.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
refulat adj. m., s. m., pl. refulați; adj. f., s. f. refulată, pl. refulate
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de claudiad
- acțiuni
refulat adj. m., s. m., pl. refulați; adj. f., s. f. refulată, pl. refulate
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
| substantiv feminin (F1) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular |
| |
| plural |
| ||
refulat, refulațisubstantiv masculin refulată, refulatesubstantiv feminin
etimologie:
- refula DEX '09 DEX '98
- refoulé DEX '98 DEX '09
Lista completă de definiții se află pe fila definiții.