REFULÁRE, refulări, s. f. Acțiunea de a refula și rezultatul ei. – V. refula.
Sursa: DEX '98 | Adăugată de Joseph | Semnalează o greșeală | Permalink

REFULÁRE s.f. Acțiunea de a refula și rezultatul ei; respingere; înăbușire. ♦ (Tehn.) Operație de prelucrare la cald sau la rece a pieselor de metal, prin care se măresc unele dimensiuni transversale ale lor. [< refula].
Sursa: DN | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

REFULÁRE s. f. acțiunea de a refula; respingere; înăbușire. ◊ (psihan.) act psihic prin care eul se apără în mod inconștient de dorințele, ideile etc. care contrazic convingerile sau normele morale. (< refula)
Sursa: MDN | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

REFULÁRE s. v. îndesare.
Sursa: Sinonime | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

refuláre s. f., g.-d. art. refulării; pl. refulări
Sursa: Ortografic | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink