4 definiții pentru pumnit
Explicative DEX
PUMNI, pumnesc, vb. IV. Refl. și tranz. A (se) bate cu pumnii. – Din pumn.
A PUMNI ~esc tranz. reg. (persoane) A lovi cu pumnul. /Din pumn
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
A SE PUMNI mă ~esc intranz. A face (concomitent) schimb de pumni (unul cu altul). /Din pumn
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Sinonime
PUMNI vb. (pop.) a (se) pumnui, (reg.) a (se) pumnări. (S-au ~ zdravăn.)
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Intrare: pumnit
pumnit participiu
| participiu (PT2) | masculin | feminin | |||
| nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
| plural |
|
|
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
| plural |
|
|
|
| |
| vocativ | singular | — | — | ||
| plural | — | — | |||
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:
pumni, pumnescverb
-
- Se încovoiase tare din grumazi și, cînd îl înjurau și-l pumneau ceilalți doi, prin ochii lui părea că trece o undă slabă de lumină, o rugă tristă. SADOVEANU, O. III 568. DLRLC
- Deodată zării printre dînșii pe Mihăiță, cel care mă pumnise în grădina noastră. GANE, N. III 64. DLRLC
- Începură deci a se pumni. ISPIRESCU, U. 58. DLRLC
- Se înșfăcau de păr, se zgîlțiiau și se pumneau de te îngrozeai. CONTEMPORANUL, IV 503. DLRLC
-
etimologie:
- pumn DLRM
Lista completă de definiții se află pe fila definiții.