O definiție pentru prorată

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

+prora s. f., g.-d. art. proratei; pl. prorate

Intrare: prorată
substantiv feminin (F1)
Surse flexiune: DOOM 3
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • prora
  • prorata
plural
  • prorate
  • proratele
genitiv-dativ singular
  • prorate
  • proratei
plural
  • prorate
  • proratelor
vocativ singular
plural