7 definiții pentru privilegiată
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
PRIVILEGIAT, -Ă, privilegiați, -te, adj., s. m. și f. (Persoană, grup, clasă socială) care se bucură de un privilegiu, de o favoare, de un avantaj. [Pr.: -gi-at] – V. privilegia.
PRIVILEGIAT, -Ă, privilegiați, -te, adj., s. m. și f. (Persoană, grup, clasă socială) care se bucură de un privilegiu, de o favoare, de un avantaj. [Pr.: -gi-at] – V. privilegia.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de ana_zecheru
- acțiuni
PRIVILEGIAT, -Ă, privilegiați, -te, adj. (Despre persoane, grupuri, clase sociale) Care se bucură de privilegii, favorizat. Acei cari au introdus instituțiile liberalo-burgheze la noi... erau tocmai fiii clasei privilegiate. GHEREA, ST. CR. I 328. Vreți binele să vie făr-a contribui. Privilegiați voi înșiși voiți acum a fi. BOLINTINEANU, O. 144. ◊ (Substantivat) Osteniți să se mai măsoare cu asemenea privilegiați ai norocului. C. PETRESCU, C. V. 10.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
PRIVILEGIAT, -Ă adj., s.m. și f. 1. (Cel) care se bucură de un privilegiu. 2. (Fig.) Înzestrat de la natură cu un talent oarecare. [Pron. -gi-at. / cf. fr. privilégié].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
PRIVILEGIAT, -Ă adj., s. m. f. 1. (cel) care se bucură de un privilegiu. 2. (fig.) înzestrat de la natură cu un talent. (< fr. privilégié)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
*privilegiát1, -ă adj. (fr. privilégié, it. privilegiato). Care se bucură de un privilegiŭ: om privilegiat, societate privilegiată. Fig. Bine înzestrat de natură, de soartă: privelegiat al naturiĭ. Creditor privelegiat, care trebuĭe plătit în aintea altora. Subst. Un privelegiat.[1]
- 1. În original, greșit: priveligiat, -ă; Var.: privelegiat. — LauraGellner
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
privilegiat (desp. -gi-at) adj. m., s. m., pl. privilegiați; adj. f., s. f. privilegiată, pl. privilegiate
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
privilegiat (-gi-at) adj. m., s. m., pl. privilegiați; adj. f., s. f. privilegiată, pl. privilegiate
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
- silabație: -gi-a-tă
substantiv feminin (F1) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular |
| |
plural |
|
privilegiat, privilegiațisubstantiv masculin privilegiată, privilegiatesubstantiv feminin privilegiat, privilegiatăadjectiv
- 1. (Persoană, grup, clasă socială) care se bucură de un privilegiu, de o favoare, de un avantaj. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
- Acei cari au introdus instituțiile liberalo-burgheze la noi... erau tocmai fiii clasei privilegiate. GHEREA, ST. CR. I 328. DLRLC
- Vreți binele să vie făr-a contribui. Privilegiați voi înșiși voiți acum a fi. BOLINTINEANU, O. 144. DLRLC
- Osteniți să se mai măsoare cu asemenea privilegiați ai norocului. C. PETRESCU, C. V. 10. DLRLC
-
- 2. Înzestrat de la natură cu un talent oarecare. DN
etimologie:
- privilegia DEX '09 DEX '98