25 de definiții pentru pricopsi / procopsi

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

PRICOPSI, pricopsesc, vb. IV. Refl. (Pop.) 1. A ajunge la o situație (materială) bună, a realiza un câștig (fără a munci); a se îmbogăți. ♦ Tranz. A face pe cineva bogat, fericit. 2. A învăța, a se instrui. [Var.: procopsi vb. IV] – Din ngr. prokópso (viit. lui prokópto).

PRICOPSI, pricopsesc, vb. IV. Refl. (Pop.) 1. A ajunge la o situație (materială) bună, a realiza un câștig (fără a munci); a se îmbogăți. ♦ Tranz. A face pe cineva bogat, fericit. 2. A învăța, a se instrui. [Var.: procopsi vb. IV] – Din ngr. prokópso (viit. lui prokópto).

pricopsi [At: (a. 1652) ap. TDRG / V: proc~, (înv) prec~ / Pzi: ~sesc / E: ngr πρόκοψα (aor προκόπτω)] 1 vi (Îvp) A avansa. 2 vr (Îrg) A se instrui. 3 vr (Pfm; irn) A ajunge la o situație materială bună. 4 vr (Pfm) A realiza un câștig fără a munci. 5-6 vrt (Înv; irn) A ajunge la o stare rea, deplorabilă.

pricopsì v. Mold. 1. a se procopsi (mai ales sub raportul material): oameni procopsiți și mai ales pricopsiți AL.; 2. fig. (și ironic) a păți rău ceva. [Diferențiare, fonetică și semantică, dela procopsì].

PROCOPSI vb. IV v. pricopsi.

PROCOPSI, procopsesc, vb. IV. Refl. 1. A se alege cu un profit, a ajunge la o situație bună; a se îmbogăți, a realiza un cîștig (pe nemuncite). Îi zise să se ducă la curtea împăratului... că acolo are să se procopsească. ISPIRESCU, L. 231. M-am săturat să mă chinuiesc atîtea ceasuri pe zi și să nu mă procopsesc toată viața. CARAGIALE, O. II 27. Pețitori, neguțitori... Ea să se căsătorească, Să se procopsească. PĂSCULESCU, L. P. 167. ◊ Fig. S-a procopsit ca dracu-n spini (= a pățit-o rău). ♦ Tranz. fact. A face pe cineva să ajungă la o situație bună, a face pe cineva fericit, bogat. Am venit să te procopsesc Să-ți dau galbeni cît oi vrea. PĂSCULESCU, L. P. 298. ◊ (Glumeț) Pe chir Behehe, împăratul... îl lăsă pe seama lupului, ca dînsul să-l procopsească cum va ști. ODOBESCU, S. III 242. L-a lăudat, de l-a procopsit. PANN, P. V. I 166. 2. (Rar) A învăța, a se instrui. (Atestat în forma pricopsi) Venise la Fălticeni să se pricopsească de învățătură. CREANGĂ, A. 83. – Variantă: pricopsi vb. IV.

A SE PROCOPSI mă ~esc intranz. 1) A-și crea o situație bună în viață (fără a o merita); a se căpătui. 2) înv. A acumula cunoștințe; a învăța; a se instrui. [Var. a se procopsi] /<ngr. prókopsa

A PROCOPSI ~esc tranz. A face să se procopsescă. [Var. a pricopsi] /<ngr. prókopsa

procopsì v. 1. a învăța: s’a procopsit la școală; 2. a căpătui: vrea să-și procopsească pe toți veneticii lui ISP.; 3. (ironic) a glorifica: l’a lăudat de l’a procopsit! PANN; 4. a se alege cu ceva, a se folosi: dacă e așa, apoi ne-am procopsit! [Gr. mod. PROKOPTO (aorist PROKOPSA), a profita, a face progrese, a se perfecționa (de unde și forma paralelă Mold. pricopsì)].

procopsésc și (est) pricopsésc v. tr. (ngr. pro-kópto, progresez, aor. prókopsa, de unde și sîrb. prokopsati). Fam. Căpătuĭesc, pun într’o situațiune bună: acest tată șĭ-a procopsit toțĭ copiiĭ. L-a lăudat de l-a procopsit!, expresiune ironică față de o laudă care face maĭ mult răŭ de cît bine. V. refl. Ajung bine, mă înțolesc, mă aleg cu ceva bun: omu harnic se procopsește. Ne-am procopsit! (ngr. tó prokópsamen), expresiune ironică față de un fĭasco, ca și halal!

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

!pricopsi (a ~) (pop., fam.) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. pricopsesc, 3 sg. pricopsește, imperf. 1 pricopseam; conj. prez. 1 sg. să pricopsesc, 3 să pricopsească

!pricopsi/procopsi (a ~) (pop.) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. pricopsesc/procopsesc, imperf. 3 sg. pricopsea/procopsea; conj. prez. 3 să pricopsească/să procopsească

procopsi/pricopsi vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. procopsesc/pricopsesc, imperf. 3 sg. procopsea/pricopsea; conj. prez. 3 sg. și pl. procopsească/pricopsească

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

PRICOPSI vb. v. avansa, dezvolta, evolua, instrui, înainta, învăța, progresa, propăși, studia.

pricopsi vb. v. AVANSA. DEZVOLTA. EVOLUA. INSTRUI. ÎNAINTA. ÎNVĂȚA. PROGRESA. PROPĂȘI. STUDIA.

PRICOPSI vb. a se ajunge, a se căpătui, a se chivernisi, a se îmbogăți, a se înavuți, a se înstări, a parveni. (S-a ~ prin mijloace necinstite.)

Dicționare etimologice

Explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

procopsi (procopsesc, procopsit), vb.1. A instrui, a educa, a forma. – 2. A îmbogăți. – 3. (Refl.) A profita, a trage folos, a se căpătui. – Var. pricopsi. Mr. procupsescu, prucupsire, megl. pricupțés, pricupțiri. Ngr. προϰόπτω, viitor προϰόφω, în parte prin intermediul bg., sb., cr. prokopsati (Miklosich, Fremdw., 120; Murnu, 47; Vasmer, Gr., 124). – Der. procopseală, s. f. (instrucție, educație, pregătire; știință, cunoștințe; bogăție); nepricopsit, adj. (limitat, nepriceput, imbecil).

Dicționare de argou

Explică doar sensurile argotice ale cuvintelor.

pricopsi, pricopsesc (pop.) v. r. a ajunge la o situație materială foarte bună

Intrare: pricopsi / procopsi
verb (V401)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • pricopsi
  • pricopsire
  • pricopsit
  • pricopsitu‑
  • pricopsind
  • pricopsindu‑
singular plural
  • pricopsește
  • pricopsiți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • pricopsesc
(să)
  • pricopsesc
  • pricopseam
  • pricopsii
  • pricopsisem
a II-a (tu)
  • pricopsești
(să)
  • pricopsești
  • pricopseai
  • pricopsiși
  • pricopsiseși
a III-a (el, ea)
  • pricopsește
(să)
  • pricopsească
  • pricopsea
  • pricopsi
  • pricopsise
plural I (noi)
  • pricopsim
(să)
  • pricopsim
  • pricopseam
  • pricopsirăm
  • pricopsiserăm
  • pricopsisem
a II-a (voi)
  • pricopsiți
(să)
  • pricopsiți
  • pricopseați
  • pricopsirăți
  • pricopsiserăți
  • pricopsiseți
a III-a (ei, ele)
  • pricopsesc
(să)
  • pricopsească
  • pricopseau
  • pricopsi
  • pricopsiseră
verb (V401)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • procopsi
  • procopsire
  • procopsit
  • procopsitu‑
  • procopsind
  • procopsindu‑
singular plural
  • procopsește
  • procopsiți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • procopsesc
(să)
  • procopsesc
  • procopseam
  • procopsii
  • procopsisem
a II-a (tu)
  • procopsești
(să)
  • procopsești
  • procopseai
  • procopsiși
  • procopsiseși
a III-a (el, ea)
  • procopsește
(să)
  • procopsească
  • procopsea
  • procopsi
  • procopsise
plural I (noi)
  • procopsim
(să)
  • procopsim
  • procopseam
  • procopsirăm
  • procopsiserăm
  • procopsisem
a II-a (voi)
  • procopsiți
(să)
  • procopsiți
  • procopseați
  • procopsirăți
  • procopsiserăți
  • procopsiseți
a III-a (ei, ele)
  • procopsesc
(să)
  • procopsească
  • procopseau
  • procopsi
  • procopsiseră
verb (V401)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • precopsi
  • precopsire
  • precopsit
  • precopsitu‑
  • precopsind
  • precopsindu‑
singular plural
  • precopsește
  • precopsiți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • precopsesc
(să)
  • precopsesc
  • precopseam
  • precopsii
  • precopsisem
a II-a (tu)
  • precopsești
(să)
  • precopsești
  • precopseai
  • precopsiși
  • precopsiseși
a III-a (el, ea)
  • precopsește
(să)
  • precopsească
  • precopsea
  • precopsi
  • precopsise
plural I (noi)
  • precopsim
(să)
  • precopsim
  • precopseam
  • precopsirăm
  • precopsiserăm
  • precopsisem
a II-a (voi)
  • precopsiți
(să)
  • precopsiți
  • precopseați
  • precopsirăți
  • precopsiserăți
  • precopsiseți
a III-a (ei, ele)
  • precopsesc
(să)
  • precopsească
  • precopseau
  • precopsi
  • precopsiseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

pricopsi, pricopsesc / procopsi, procopsescverb

popular
  • 1. A ajunge la o situație (materială) bună, a realiza un câștig (fără a munci); a se îmbogăți. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    sinonime: îmbogăți
    • format_quote Îi zise să se ducă la curtea împăratului... că acolo are să se procopsească. ISPIRESCU, L. 231. DLRLC
    • format_quote M-am săturat să mă chinuiesc atîtea ceasuri pe zi și să nu mă procopsesc toată viața. CARAGIALE, O. II 27. DLRLC
    • format_quote Pețitori, neguțitori... Ea să se căsătorească, Să se procopsească. PĂSCULESCU, L. P. 167. DLRLC
    • 1.1. tranzitiv A face pe cineva bogat, fericit. DEX '09 DEX '98 DLRLC
      • format_quote Am venit să te procopsesc Să-ți dau galbeni cît oi vrea. PĂSCULESCU, L. P. 298. DLRLC
      • format_quote glumeț Pe chir Behehe, împăratul... îl lăsă pe seama lupului, ca dînsul să-l procopsească cum va ști. ODOBESCU, S. III 242. DLRLC
      • format_quote glumeț L-a lăudat, de l-a procopsit. PANN, P. V. I 166. DLRLC
    • chat_bubble figurat S-a procopsit ca dracu-n spini = a pățit-o rău. DLRLC
  • 2. A se instrui. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Venise la Fălticeni să se pricopsească de învățătură. CREANGĂ, A. 83. DLRLC
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.