14 definiții pentru prelată

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

PRELATĂ, prelate, s. f. Bucată de pânză deasă (impermeabilă) cu care se acoperă platforma unui autocamion, un autovehicul staționat, diverse materiale etc. – Din fr. prélart.

PRELATĂ, prelate, s. f. Bucată de pânză deasă (impermeabilă) cu care se acoperă platforma unui autocamion, un autovehicul staționat, diverse materiale etc. – Din fr. prélart.

prela sf [At: STANCU, R. A. V, 96 / Pl: ~te / E: fr prélart] Foaie de pânză groasă deasă și impermeabilizată, cu care se acoperă platformele unui camion, un autovehicul care staționează mai mult, diverse obiecte și materiale care trebuie apărate de umezeală etc. Si: (reg) poivă2. Vz polog2. corectat(ă)

PRELATĂ, prelate, s. f. Țesătură groasă și deasă de in, de bumbac etc., impregnată cu o soluție care o face impermeabilă și cu care se acoperă căruțele, camioanele, batozele. Stă mașina la odihnă... Cu prelată învălită. DEȘLIU, M. 18. Două tractoare... zăceau alături sub o prelată unsuroasă. GALAN, B. I 52.

PRELA s.f. Țesătură deasă, groasă și impermeabilă, folosită la acoperirea căruțelor, a camioanelor etc. [< fr. prelart].

PRELA s. f. foaie de pânză deasă și impermeabilă, la acoperirea camioanelor, a diverselor obiecte și materiale. (< fr. prélart)

PRELATĂ ~e f. 1) Țesătură impermeabilă, deasă și rezistentă, folosită ca acoperământ pliant temporar (la vehicule, la materiale depozitate aflate în aer liber etc.); foaie de cort. 2) la pl. Varietăți ale unei astfel de țesături. /<fr. prélart

*prelátă f., pl. e (fr. prélart și prélat, de orig. neșt.). Arm. pînză de acoperit căruțele ș. a. (numită și ceahól, polog și zablăŭ).

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

prela s. f., g.-d. art. prelatei; pl. prelate

prela s. f., g.-d. art. prelatei; pl. prelate

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

PRELA s. (pop.) polog. (~ a unui camion.)

PRELA s. (pop.) polog. (~ a unui camion.)

Dicționare etimologice

Explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

prelată (prelate), s. f. – (Mold.) Pînză groasă, foaie de cort. Fr. prélart „închis” (Scriban).

Dicționare de argou

Explică doar sensurile argotice ale cuvintelor.

prelată, prelate s. f. (glum.) 1. rochie. 2. balonzaid.

Intrare: prelată
substantiv feminin (F1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • prela
  • prelata
plural
  • prelate
  • prelatele
genitiv-dativ singular
  • prelate
  • prelatei
plural
  • prelate
  • prelatelor
vocativ singular
plural
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

prela, prelatesubstantiv feminin

  • 1. Bucată de pânză deasă (impermeabilă) cu care se acoperă platforma unui autocamion, un autovehicul staționat, diverse materiale etc. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
    sinonime: polog
    • format_quote Stă mașina la odihnă... Cu prelată învălită. DEȘLIU, M. 18. DLRLC
    • format_quote Două tractoare... zăceau alături sub o prelată unsuroasă. GALAN, B. I 52. DLRLC
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.