O definiție pentru plecator

Arhaisme și regionalisme

plecator, plecatoare, adj., s.f. 1. (adj., înv.) care se îndoaie, se curbează. 2. (adj., înv.) umil, smerit. 3. (adj., înv.) care are înclinația, tendința pentru... 4. (adj.; pop.; despre miei) care suge. 5. (adj.; înv.; despre cuvinte) flexibil. 6. (adj., înv.; despre moduri) conjuctiv. 7. (s.f.; pop.) oaie care dă lapte; mânzare. 8. (reg.; adj.; s.f.) (vacă) fără vițel, care dă lapte.

Intrare: plecator
plecator adjectiv
adjectiv (A66)
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • plecator
  • plecatorul
  • plecatoru‑
  • plecatoare
  • plecatoarea
plural
  • plecatori
  • plecatorii
  • plecatoare
  • plecatoarele
genitiv-dativ singular
  • plecator
  • plecatorului
  • plecatoare
  • plecatoarei
plural
  • plecatori
  • plecatorilor
  • plecatoare
  • plecatoarelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)