O definiție pentru painginit

Explicative DEX

PAINGINI vb. IV v. păienjeni.

Intrare: painginit
painginit participiu
participiu (PT2)
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • painginit
  • painginitul
  • painginitu‑
  • paingini
  • painginita
plural
  • painginiți
  • painginiții
  • painginite
  • painginitele
genitiv-dativ singular
  • painginit
  • painginitului
  • painginite
  • painginitei
plural
  • painginiți
  • painginiților
  • painginite
  • painginitelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

împăienjeni, împăienjenescverb

  • 1. tranzitiv reflexiv A (se) acoperi cu pânze de păianjen, a (se) umple cu păienjeniș. DEX '98 DEX '09
  • 2. reflexiv figurat (Despre ochi sau vedere) A-și pierde claritatea, a vedea ca prin sită, ca prin ceață; a se încețoșa. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    sinonime: încețoșa
    • format_quote Ochii lui Cimpoieșu se împăienjeneau în niște nouri calzi. CAMILAR, N. I 224. DLRLC
    • format_quote Tîmpla îi stă greu sprijinită pe mînă și cotul i s-afundă în pernă. Ochii i se-mpăinjeniseră. VLAHUȚĂ, O. A. 139. DLRLC
etimologie:
  • În + păianjen DEX '98 DEX '09

păienjeni, păienjenescverb

etimologie:
  • păianjen DEX '98 DEX '09

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.