O definiție pentru ocnițean
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
ocnițean s. m., adj. m., pl. ocnițeni; f. sg. ocnițeană, pl. ocnițene
Intrare: ocnițean
ocnițean substantiv masculin
| substantiv masculin (M20) | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)