opțiuni
  • info
8 definiții pentru mohorâre

Explicative DEX

MOHORÂRE, mohorâri, s. f. Faptul de a (se) mohorî; fig. posomorâre, amărăciune, întristare. – V. mohorî.

MOHORÂRE, mohorâri, s. f. Faptul de a (se) mohorî; fig. posomorâre, amărăciune, întristare. – V. mohorî.

mohorâre sf [At: PONTBRIANT, D. / Pl: ~ri / E: mohorî] 1-2 Colorare în roșu (întunecat sau) viu. 3 (Fig) Întristare.

Ortografice DOOM

mohorâre (rar) s. f., g.-d. art. mohorârii

mohorâre (rar) s. f., g.-d. art. mohorârii

mohorâre s. f., g.-d. art. mohorârii

Sinonime

MOHORÂRE s. v. încruntare.

mohorâre s.f. fig. amar, amărăciune, amărâre, întristare, mâhnire, necaz, nefericire, nemângâiere, of, supărare, tristețe, <fig.> cătrănire, negru, <fig.; pop. și fam.> cătrănitură, oftică, <fig.; pop.> otrăvire, <fig.; reg.> cerneală2, ponor, <fig.; înv.> învăluială. Mohorârea i-a invadat sufletul după vestea primită.

Tezaur

MOHORÎRE s. f. Faptul de a (se) m o h o r î; colorare în roșu (întunecat sau viu). Cf. PONTBRIANT, D. ♦ F i g. Posomorîre, întristare. A curs peste groapă apă, limpede apă Și mohorîre tulbure peste sufletul tău. V. ROM. octombrie 1954, 181. V. mohorî.

Intrare: mohorâre
mohorâre substantiv feminin
substantiv feminin (F107)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • mohorâre
  • mohorârea
plural
  • mohorâri
  • mohorârile
genitiv-dativ singular
  • mohorâri
  • mohorârii
plural
  • mohorâri
  • mohorârilor
vocativ singular —
plural —
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

mohorâre, mohorârisubstantiv feminin

etimologie:
  • vezi mohorî DEX '98 DEX '09

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.