MÍTĂ, mite, s. f. Sumă de bani sau obiecte date ori promise unei persoane, cu scopul de a o determina să-și încalce obligațiile de serviciu sau să le îndeplinească mai conștiincios; șperț, șpagă¹, – Din sl. mito.
Sursa: DEX '98 | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

MÍTĂ ~e f. Dar în bani sau în alte valori materiale, dat cuiva sau primit de cineva, în schimbul unui serviciu ilegal. /<sl. mito
Sursa: NODEX | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

MÍTĂ s. șperț, (înv.) mituială, mâzdă, rușfet, sfănțuială, (arg.) șpagă. (A lua ~.)
Sursa: Sinonime | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

MÍTĂ s. v. camătă, dobândă, procent.
Sursa: Sinonime | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

mítă (míte), s. f. – Șperț, bani care servesc pentru pentru a da șperț. Sl. myto „recompensă” (Miklosich, Slaw. Elem., 30; Cihac, II, 198), cf. sb., cr. mit(o), pol., rus. myto. – Der. mitariu, s. m. (înv., persoană coruptă); mitui, vb. (a da mită); mituială, s. f. (șperțuială); mitărnicie, s. f. (înv., șperț).
Sursa: DER | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

mítă s. f., pl. míte
Sursa: Ortografic | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

Definiții din dicționare neoficiale

Deoarece nu sunt editate de lexicografi, aceste definiții pot conține erori, deci e preferabilă consultarea altor dicționare în paralel

---

A LUA MITĂ a lua dreptul / mangă, a sălta, a sfănțui.
Sursa: Argou | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

MITĂ atenție, blat, blătescu, cacao, drept, injecție, mangă, mânjeală, peșcheș, pincă, plic, plocon, șpagă, șperț, uium.
Sursa: Argou | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink