LUCRÁ, lucrez, vb. I. 1. Intranz. și tranz. A efectua, a presta o muncă, a face un lucru; a munci. ◊ Expr. (Trans.) A nu avea ce lucra = a face un lucru care putea fi sau trebuia evitat, a nu-și vedea de treabă. 2. Intranz. A fi în mișcare, în acțiune; a dezvolta o activitate într-o direcție oarecare; a funcționa. 3. Intranz. A acționa în chip eficace, a avea efectul dorit asupra cuiva, a fi eficient. 4. Tranz. A da unui material brut altă formă, făcând din el un obiect oarecare; a prelucra un material; a realiza, a executa. ♦ A clădi, a construi. ♦ A face, a confecționa; a fabrica. ♦ A coase, a broda; a împleti. 5. Tranz. Fig. (Fam.) A unelti împotriva cuiva. [Prez. ind. și: (reg.) lúcru] – Lat. lucubrare.
Sursa: DEX '98 |
Adăugată de
ana_zecheru
| Semnalează o greșeală
| Permalink
LUCRÁ vb. 1. v. munci. 2. v. activa. 3. a funcționa, a servi, a sluji, (înv.) a posluși. (~ de 20 de ani ca laborantă.) 4. v. prelucra. 5. v. cultiva. 6. v. funcționa.
Sursa: Sinonime |
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
LUCRÁ vb. v. acționa, complota, conjura, conspira, unelti.
Sursa: Sinonime |
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
A lucra ≠ a (se) odihni, a ședea, a trândăvi, a trântori
Sursa: Antonime |
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
a lucra extern expr. (d. hoții care au și o sursă legală de venituri) a fura în timpul liber.
Sursa: Argou |
Adăugată de
blaurb
| Semnalează o greșeală
| Permalink