5 definiții pentru izolator (s.m.)

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

IZOLATOR2, -OARE s. m. f. muncitor specializat în izolarea țevilor cu vată de sticlă sau în turnarea smoalei pe acoperișurile blocurilor și acoperirea ei cu carton pânzat. (< izola + -tor)

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

izolator2 (persoană) s. m., pl. izolatori

izolator2 (persoană) s. m., pl. izolatori

Dicționare de argou

Explică doar sensurile argotice ale cuvintelor.

izolator, izolatori s. m. (intl.) gardian, subofițer de poliție.

Intrare: izolator (s.m.)
substantiv masculin (M1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • izolator
  • izolatorul
  • izolatoru‑
plural
  • izolatori
  • izolatorii
genitiv-dativ singular
  • izolator
  • izolatorului
plural
  • izolatori
  • izolatorilor
vocativ singular
  • izolatorule
plural
  • izolatorilor
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

izolator, izolatorisubstantiv masculin
izolatoare, izolatoaresubstantiv feminin

  • 1. Muncitor specializat în izolarea țevilor cu vată de sticlă sau în turnarea smoalei pe acoperișurile blocurilor și acoperirea ei cu carton pânzat. MDN '00
etimologie:
  • izola + sufix -tor MDN '00

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.