7 definiții pentru iscusire

Explicative DEX

iscusire sf [At: PRAV. 1101 / Pl: ~ri / E: iscusi] 1-4 Iscusință (1-4).

ISCUSIRE s. f. (Învechit) Iscusință. Mulțămit de-a sale gusturi și de a sa iscusire... Se fericește-nvățatul în chilii întunecoase. CONACHI, P. 287.

Ortografice DOOM

iscusire (înv.) s. f., g.-d. art. iscusirii

iscusire (înv.) s. f., g.-d. art. iscusirii

iscusire s. f., g.-d. art. iscusirii

Sinonime

ISCUSIRE s. v. abilitate, destoinicie, dexteritate, dibăcie, ingeniozitate, iscusință, isteție, istețime, îndemânare, pricepere, știință, talent, ușurință.

iscusire s. v. ABILITATE. DESTOINICIE. DEXTERITATE. DIBĂCIE. INGENIOZITATE. ISCUSINȚĂ. ISTEȚIE. ISTEȚIME. ÎNDEMÎNARE. PRICEPERE. ȘTIINȚĂ. TALENT. UȘURINȚĂ.

Intrare: iscusire
substantiv feminin (F107)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • iscusire
  • iscusirea
plural
  • iscusiri
  • iscusirile
genitiv-dativ singular
  • iscusiri
  • iscusirii
plural
  • iscusiri
  • iscusirilor
vocativ singular
plural
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

iscusire, iscusirisubstantiv feminin

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.