11 definiții pentru interpola

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

INTERPOLA, interpolez, vb. I. Tranz. 1. A introduce, a intercala într-un text cuvinte sau fraze care nu aparțin originalului, pentru a-l explica, a-l completa etc. 2. (Mat.) A intercala într-un șir de valori cunoscute una sau mai multe mărimi determinate sau estimate. – Din fr. interpoler, lat. interpolare.

INTERPOLA, interpolez, vb. I. Tranz. 1. A introduce, a intercala într-un text cuvinte sau fraze care nu aparțin originalului, pentru a-l explica, a-l completa etc. 2. (Mat.) A intercala într-un șir de valori cunoscute una sau mai multe mărimi determinate sau estimate. – Din fr. interpoler, lat. interpolare.

interpola vt [At: MARIAN-ȚIȚEICA, FIZ. II, 62 / Pzi: ~lez / E: fr interpoler, lat interpolare] 1 A intercala într-un text cuvinte sau fraze care nu aparțin originalului pentru a-l explica sau completa. 2 (Mat) A intercala într-un șir de valori cunoscute, una sau mai multe mărimi determinate sau estimate. 3 (Mat) A determina valoarea unei funcții într-un punct al unui interval, cunoscând valoarea ei în extremitățile intervalului.

INTERPOLA, interpolez, vb. I. Tranz. (Mai ales la forma pasivă) 1. A introduce, a insera, a adăuga într-un text (manuscris) cuvinte ori fraze, spre a-l explica sau a-l completa. 2. (Mat.) A calcula valori intermediare aproximative ale unei funcțiuni pentru care se cunosc numai o parte din valori.

INTERPOLA vb. I. tr. 1. A insera cuvinte sau fraze în textul unui manuscris sau al unui act care nu aparțin textului respectiv. 2. (Mat.) A intercala într-un șir de valori cunoscute unul sau mai mulți termeni determinați prin calcul. ♦ A determina valoarea unei funcții într-un punct al unui interval, cunoscînd valoarea ei în extremitățile intervalului. [< fr. interpoler, it., lat. interpolare].

INTERPOLA vb. tr. 1. a insera cuvinte, fraze care nu aparțin textului respectiv, în textul unui manuscris. 2. (mat.) a intercala într-un șir de valori cunoscute una sau mai multe valori determinate prin calcul. ◊ a determina valoarea unei funcții într-un punct al unui interval, cunoscând valoarea ei în extremitățile intervalului. (< fr. interpoler, lat. interpolare)

A INTERPOLA ~ez tranz. 1) (cuvinte, fraze, fragmente) A introduce într-un text, pentru a-l explica sau pentru a-l completa. 2) mat. (termeni și valori intermediare) A intercala într-o serie de valori și de termeni cunoscuți pentru a calcula expresia analitică aproximativă a funcției pentru valorile unei variabile. /<fr. interpoler, lat. interpolare

interpolà v. a insera vorbe sau fraze într’un text.

*interpoléz v. tr. (lat. intér-polo, -áre). Inserez într’un text un cuvînt saŭ o frază care nu face parte din el: a interpola o glosă într’un context. Fiz. Inserez într’o serie de observațiunĭ niște terminĭ determinațĭ pin calcul. Mat. Găsesc o formulă care, satisfăcînd oare-care cazurĭ observate, poate înlocui provizoriŭ legea fenomenuluĭ.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

interpola (a ~) (a intercala) vb., ind. prez. 1 sg. interpolez, 3 interpolea; conj. prez. 1 sg. să interpolez, 3 să interpoleze

interpola (a ~) (a intercala) vb., ind. prez. 3 interpolea

interpola vb., ind. prez. 1 sg. interpolez, 3 sg. și pl. interpolea

Intrare: interpola
verb (VT201)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • interpola
  • interpolare
  • interpolat
  • interpolatu‑
  • interpolând
  • interpolându‑
singular plural
  • interpolea
  • interpolați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • interpolez
(să)
  • interpolez
  • interpolam
  • interpolai
  • interpolasem
a II-a (tu)
  • interpolezi
(să)
  • interpolezi
  • interpolai
  • interpolași
  • interpolaseși
a III-a (el, ea)
  • interpolea
(să)
  • interpoleze
  • interpola
  • interpolă
  • interpolase
plural I (noi)
  • interpolăm
(să)
  • interpolăm
  • interpolam
  • interpolarăm
  • interpolaserăm
  • interpolasem
a II-a (voi)
  • interpolați
(să)
  • interpolați
  • interpolați
  • interpolarăți
  • interpolaserăți
  • interpolaseți
a III-a (ei, ele)
  • interpolea
(să)
  • interpoleze
  • interpolau
  • interpola
  • interpolaseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

interpola, interpolezverb

  • 1. A introduce, a intercala într-un text cuvinte sau fraze care nu aparțin originalului, pentru a-l explica, a-l completa etc. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
  • 2. matematică A intercala într-un șir de valori cunoscute una sau mai multe mărimi determinate sau estimate. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
    • 2.1. A determina valoarea unei funcții într-un punct al unui interval, cunoscând valoarea ei în extremitățile intervalului. DN
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.